Pe 14 octombrie, credincioșii din România sărbătoresc Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocazie cu care mulți merg la Catedrala Metropolitană din Iași pentru a se închina la racla cu sfintele moaște. În această zi importantă, tradiția creștină recomandă aprinderea de lumânări și rostirea de rugăciuni pentru sufletele celor adormiți, precum și împărțirea de pachete și alimente celor nevoiași.
La slujbele dedicate Sfintei Parascheva, credincioșii aduc spre sfințire fructe de toamnă, turte, colaci, must și colivă, care apoi sunt împărțite persoanelor defavorizate. În funcție de obiceiurile locale, se mai oferă și bani, haine pentru copiii din familii nevoiașe, icoane, candele sau flori.
Este esențial ca toate darurile să fie binecuvântate de preot și oferite din suflet, nu dintr-un sentiment de obligație morală. Astfel, pomană devine un gest de compasiune și respect față de cei care au nevoie.
Tradițiile populare legate de această sărbătoare includ aprinderea focurilor în gospodării pentru alungarea spiritelor rele și interpretarea comportamentului oilor ca semn al iernii ce va urma: dacă acestea dorm îngrămădite, se anunță o iarnă grea, iar dacă sunt răsfirate, o iarnă blândă.
De asemenea, se spune că dacă în ziua Sfintei Parascheva nu plouă, iarna va veni mai devreme. În această perioadă, gospodarii obișnuiesc să își cumpere cojoace pentru sezonul rece, iar vremea de 14 octombrie este considerată un indicator pentru condițiile meteo până la sărbătoarea Sfântului Dumitru.
În numele Sfintei Parascheva se face pomenirea morților, iar darea de pomană este un obicei care întărește legătura dintre credincioși și tradițiile creștine.