Trezirea prematură, înainte ca alarma să sune, poate afecta procesele de refacere ale organismului, conform experților consultați de România TV. Deși întreruperile scurte ale somnului sunt fenomene naturale care se produc de mai multe ori pe noapte, modul în care reacționăm la acestea influențează calitatea odihnei și starea de sănătate pe termen lung.
Specialiștii avertizează că fragmentarea etapelor esențiale de somn, respectiv non-REM (pentru refacerea fizică și imunitară) și REM (pentru memorie și echilibru emoțional), poate duce la oboseală cronică și stres. „Într-un somn sănătos, creierul trece prin mai multe etape: somnul non-REM profund, esențial pentru refacerea fizică, sistemul imunitar și eliberarea hormonului de creștere, și somnul REM, important pentru memorie, reglarea emoțiilor și refacerea creierului”, explică Lamees Hamdan, medic de medicină integrativă.
Atunci când ne trezim brusc, corpul înregistrează o creștere a pulsului și a nivelului de cortizol, creierul intrând într-o stare de alertă pentru a evalua mediul înconjurător. Persoanele care suferă de insomnie tind să analizeze momentul trezirii, ceea ce activează sistemul nervos simpatic și îngreunează readormirea. În schimb, persoanele care au un somn de calitate își schimbă poziția și adorm rapid la loc fără să conștientizeze momentul.
„Cei care dorm bine se pot simți ușor mai treji pentru câteva momente, dar de obicei își schimbă poziția, se relaxează și adorm din nou. În schimb, alți oameni se uită la ceas și încep să se întrebe cât de treji sunt și dacă vor mai putea adormi”, afirmă Mike Gradisar, psiholog clinician și coordonator de cercetare la Sleep Cycle.
Decizia de a rămâne în pat sau de a ne ridica depinde de cât de aproape este ora de trezire și de starea generală. Dacă trezirea are loc în prima parte a nopții, medicul Lamees Hamdan recomandă încercarea de a adormi din nou. Dacă mai este doar o oră până la alarmă, se pot alege activități relaxante ca cititul sau meditația.
Dacă trec mai mult de 20 de minute și starea de alertă persistă, statul în pat poate deveni contraproductiv, deoarece creierul va asocia locul cu starea de veghe sau cu îngrijorarea. Mike Gradisar recomandă în acest caz ridicarea din pat sub o lumină difuză până când reapare senzația de somnolență, tehnică cunoscută sub numele de terapia de control al stimulilor.
„Totul depinde de cât de alert te simți și de cât timp ai fost treaz. Dacă te-ai trezit pentru scurt timp și te simți calm sau somnoros, cel mai bine este să rămâi în pat și să lași somnul să revină. Chiar și acel somn în plus contribuie la memorie, echilibru emoțional și refacere fizică. Însă, dacă ești complet treaz și alert de mai bine de 20 de minute, statul în pat poate deveni contraproductiv”, concluzionează psihologul.