Schimbarea orei în ultima duminică a lunii martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce cu sine provocări medicale semnificative pentru organismul uman. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, orarul de vară este asociat cu o creștere temporară a riscului de accident vascular cerebral, infarct miocardic și stări de irascibilitate, cauzate de reducerea perioadei de odihnă.
Impactul pierderii celor 60 de minute de somn este resimțit diferit, în funcție de profilul genetic al fiecărei persoane. Dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău, a explicat pentru Agerpres, citată de Stiripesurse.ro, că cei mai afectați sunt copiii, adolescenții și persoanele care preferă să se culce târziu. Specialistul a menționat că în Franța există chiar propuneri legislative pentru a decala începutul orelor de curs la ora 9:00, tocmai pentru a proteja ritmul biologic al elevilor.
Adaptarea la noul program poate dura între una și trei săptămâni, interval în care pot apărea dificultăți de concentrare și stări de somnolență. Pentru a atenua aceste efecte, medicii recomandă o pregătire graduală prin trezirea cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi înainte de schimbarea propriu-zisă a orei. De asemenea, se recomandă evitarea cafelei și a băuturilor energizante după ora prânzului, o alimentație ușoară seara și expunerea la soare dimineața pentru a regla secreția de melatonină.
O atenție deosebită este acordată „ortosomniei”, termenul care descrie obsesia pentru obținerea unui somn perfect prin intermediul gadgeturilor. Deși telefoanele și ceasurile inteligente oferă date despre odihnă, dr. Oana Goidescu avertizează că acestea au limite tehnice majore. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului. (…) Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru”, a subliniat medicul de la SJU Buzău.
Utilizarea dispozitivelor mobile înainte de culcare poate duce și la parasomnii, cum este „sleep-typing”, un comportament reflex în care utilizatorii tastează mesaje în somn ca răspuns la notificări. Specialistul recomandă consultarea unui medic pentru un diagnostic precis, deoarece nici cele mai performante poligrafe nu pot înlocui expertiza umană în validarea traseelor respiratorii și cerebrale.
Pacienții care suferă deja de tulburări respiratorii de somn, cum ar fi apneea obstructivă, sunt categoria cea mai vulnerabilă în această perioadă. La compartimentul specializat al SJU Buzău au fost diagnosticați zeci de astfel de pacienți recent, iar pentru aceștia, trezirea forțată cu o oră mai devreme poate accentua sever somnolența diurnă și riscurile de sănătate asociate.
Sistemul orei de vară, reglementat în România prin Ordonanța nr. 20/1997, presupune avansarea ceasurilor cu o oră în noaptea de 28 spre 29 martie. Acest orar rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie, când se revine la ora oficială a Europei Orientale.