Luni, 13 aprilie 2026, credincioșii ortodocși celebrează a doua zi de Paște, cunoscută în tradiția religioasă sub denumirea de Lunea Albă. Această sărbătoare, integrată în Săptămâna Luminată, reprezintă o prelungire a bucuriei Învierii Domnului, marcată prin slujbe speciale și folosirea salutului tradițional „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a Înviat!”.
Conform publicației Redactia.ro, calendarul bisericesc din această dată îl pomenește și pe Sfântul Mucenic Artemon. Din punct de vedere teologic, semnificația acestei perioade este una a reînnoirii spirituale și a speranței, fundamentată pe certitudinea Învierii. Credința creștină susține că acest moment este baza întregii dogme, fiind validat de ucenicii care L-au întâlnit pe Iisus Hristos în decursul celor 40 de zile scurse până la Înălțare.
Învierea este receptată de Biserică drept victoria definitivă asupra morții, oferind perspectiva vieții veșnice. Acest concept este întărit prin rugăciuni specifice de iertare și curățire sufletească, rostite în biserici pe 13 aprilie 2026. Un fragment relevant din rânduiala liturgică îndeamnă la smerenie: „Și acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceștia…, primește pocăința lor și iartă-i… curățește-i… întărește-i să păzească poruncile Tale… și învrednicește-i să se împărtășească cu Sfintele Taine…”.
Dincolo de aspectul religios, a doua zi de Paște este guvernată de tradiții populare care pun accent pe unitatea familiei. Este un moment al vizitelor, copiii mergând la părinți, iar finii la nași, purtând daruri simbolice precum ouă roșii, cozonac sau pască. În satele românești se practică și „stropitul” sau „udatul”, un ritual arhaic ce simbolizează purificarea.
Tradiția recomandă evitarea conflictelor și a stărilor de supărare în Săptămâna Luminată, punându-se preț pe împăcare și echilibru. Se consideră că mesele luate alături de cei dragi în aceste zile aduc armonie în cămine, iar actele de bunătate atrag protecția divină pentru tot restul anului.