În anul 2026, sărbătoarea de Rusalii va fi marcată la începutul lunii iunie, respectând intervalul de 50 de zile de la Învierea Domnului. Având în vedere că Paștele ortodox va fi celebrat pe data de 12 aprilie, Duminica Rusaliilor va pica pe 31 mai 2026, în timp ce a doua zi de sărbătoare va fi luni, 1 iunie 2026.
Conform legislației din România, ambele zile sunt declarate libere nelucrătoare, oferind astfel angajaților un concediu prelungit la trecerea dintre lunile mai și iunie. Informațiile publicate de Știrile Pro TV indică faptul că această sărbătoare, cunoscută și sub numele de Cincizecime sau Pogorârea Sfântului Duh, marchează momentul în care ucenicii au primit Duhul Sfânt, promis de Iisus cu zece zile înainte, în momentul Înălțării.
Din punct de vedere religios, Rusaliile sunt considerate ziua în care a luat naștere Biserica, Biblia menționând că aproximativ 3.000 de oameni au primit botezul în acea zi. În lăcașurile de cult, evenimentul este simbolizat prin evocarea focului și prin folosirea plantelor specifice. Deși inițial Cincizecimea era o sărbătoare evreiască dedicată mulțumirii pentru recoltă, pentru creștini semnificația s-a transformat radical odată cu împlinirea profeției din Ioan 14:16–18: „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului.”
Relatările din Faptele Apostolilor descriu momentul miraculos al coborârii Duhului Sfânt sub forma unor limbi de foc: „Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4). Această sărbătoare are o importanță majoră în calendarul național, fiind una dintre puținele ocazii din an, alături de Crăciun și Paște, care beneficiază de două zile libere consecutive.
Tradițiile și obiceiurile populare asociate Rusaliilor sunt extrem de variate în funcție de regiune. În folclor, se crede că entitățile supranaturale numite Iele pot pedepsi pe cei care nu respectă sărbătoarea cu o boală numită „luatul din Rusalii”. Pentru protecție, oamenii obișnuiesc să poarte asupra lor plante precum leușteanul sau să ungă pragul ușilor cu usturoi.
În zona Olteniei, credincioșii merg la biserică cu frunze de nuc, care ulterior sunt plasate la icoane pentru a feri casa de entități negative. Tot aici se practică dansul Călușului, un ritual cu rol tămăduitor. În schimb, în Ardeal, localnicii respectă tradiția „împănatului boului”, unde un animal decorat cu flori este plimbat prin sat și sfințit, sau „udatul nevestelor”, obicei practicat luni pentru sănătatea femeilor.
Superstițiile acestei perioade includ interdicții stricte: nu este permisă cearta, curățenia în gospodărie sau deplasările pe distanțe lungi. De asemenea, tradiția spune că nu trebuie să te scalzi în ape sau să mergi lângă păduri și fântâni, de teama Ielelor. În sâmbăta anterioară, cunoscută drept Moșii de Vară, se oferă pomană în vase de lut, constând în cireșe, colaci și vin, pentru pomenirea celor trecuți în neființă.