Deși sunt adesea confundate sau considerate produse aproape identice, chefirul și iaurtul prezintă diferențe fundamentale în ceea ce privește procesul de fermentație, complexitatea microorganismelor și impactul asupra sistemului digestiv. Popularitatea alimentelor fermentate a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită capacității acestora de a furniza bacterii benefice organismului prin intermediul unei matrice alimentare, precum laptele.
Conform unei analize publicate de El Espanol și citate de Mediafax, principala distincție dintre cele două produse rezidă în tipul de fermentație. În timp ce iaurtul este rezultatul unei fermentații lactate standard, realizată de bacteriile Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, chefirul trece printr-un proces mult mai complex, de natură lacto-alcoolică. În acest caz, pe lângă bacteriile lactate, intervin și drojdiile, proces care generează dioxid de carbon și o cantitate infimă de etanol, sub 0,5%.
O altă diferență majoră vizează diversitatea biologică. Iaurtul este un produs stabil, realizat dintr-un număr limitat de tulpini bacteriene, fiind optim pentru producția industrială. În schimb, granulele de chefir adăpostesc o comunitate variabilă, formată din 30 până la 50 de specii diferite de microorganisme, ceea ce îi oferă un profil microbiologic mult mai bogat, dar mai puțin uniform.
Din perspectiva toleranței digestive, ambele produse sunt superioare laptelui simplu, însă chefirul este de regulă mai bine tolerat de persoanele cu intoleranță la lactoză. Acest lucru se explică prin faptul că procesul său de fermentație reduce mai mult nivelul de zahăr rezidual din lapte față de procesul de fabricație al iaurtului. Totuși, ambele alimente stimulează prezența bacteriilor sănătoase din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium în tractul intestinal, cu condiția unui consum regulat și a unei diete diversificate.
În ceea ce privește aportul de nutrienți, nivelurile de calciu sunt similare în ambele variante. Vitaminele pot suferi modificări în timpul fermentării; de exemplu, în iaurt crește concentrația de vitamina B9 (folat) datorită sintezei bacteriene, în timp ce nivelul de vitamina B12 rămâne constant. Experții citați de sursa menționată subliniază că nu există un „câștigător” clar între cele două, recomandarea fiind consumul variat pentru a asigura o microbiotă intestinală cât mai echilibrată.