O parte semnificativă a pensionarilor din România se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare în cursul anului 2026, deși, din punct de vedere nominal, cuantumul pensiilor rămâne neschimbat. Fenomenul este alimentat de inflația care continuă să genereze scumpiri, în timp ce veniturile seniorilor stagnează.
Cea mai vizibilă scădere a valorii reale a banilor este resimțită de persoanele cu pensii medii. Potrivit unei analize publicate de CSID.ro, un pensionar care încasează lunar aproximativ 2.000 de lei înregistrează o pierdere a puterii de cumpărare de 80 de lei pe lună. Practic, deși pe card intră aceeași sumă, creșterea generalizată a prețurilor îi permite acestuia să achiziționeze mai puține produse alimentare, servicii sau medicamente.
Această situație critică este rezultatul direct al lipsei indexării pensiilor în raport cu inflația în anul 2026. În perioadele cu o economie stabilă, pensiile ar trebui ajustate pentru a compensa evoluția prețurilor și contextul economic global. Totuși, din cauza unor constrângeri bugetare semnalate de autorități, mecanismele de indexare au fost suspendate sau amânate, lăsând veniturile blocate în fața unor costuri la raft tot mai mari.
Calculul pierderii este bazat pe o rată a inflației estimată la circa 4%. Pentru o pensie de 2.000 de lei, acest procent echivalează cu 80 de lei, sumă care reprezintă devalorizarea lunară a venitului. Efectul se extinde însă la toate categoriile de pensionari, daunele fiind proporționale cu valoarea pensiei:
– La o pensie de 2.500 de lei, pierderea este mai accentuată;
– La un venit de 3.000 de lei, devalorizarea crește;
– În cazul pensiilor de 4.000 de lei, diferența dintre valoarea nominală și cea reală este și mai evidentă.
Impactul cel mai dur este resimțit în rândul celor cu venituri mici și medii, unde suma de 80 de lei poate acoperi cheltuieli vitale, precum facturile la gaze sau electricitate, coșul minim pentru câteva zile sau tratamentele medicale necesare. Stagnarea veniturilor fixe în contrast cu scumpirea alimentelor și a energiei mărește decalajul dintre nevoile de bază și posibilitățile financiare ale seniorilor.
În ciuda faptului că nu s-a operat o reducere scriptică a pensiilor, efectul economic este identic cu o tăiere de venituri. Perspectiva pentru anii viitori ar include o reluare a ajustărilor bazate pe indicele prețurilor de consum, însă, până la o decizie politică în acest sens, pensionarii rămân expuși pierderilor constante de capital real.