Rusaliile, punct de reper esențial în calendarul ortodox, sunt celebrate anual la un interval de 50 de zile de la Învierea Domnului. Potrivit datelor publicate de redactia.ro, anul 2026 le va aduce angajaților din România un weekend prelungit, datorită celor două zile libere acordate legal de stat.
În anul 2026, Paștele ortodox este celebrat la data de 12 aprilie, ceea ce face ca Duminica Rusaliilor să fie marcată pe 31 mai. A doua zi de sărbătoare, Luni, va coincide cu data de 1 iunie. Ambele zile sunt legiferate ca fiind nelucrătoare, oferind astfel o minivacanță consecutivă pentru salariați.
Cunoscută și sub numele de „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea”, această sărbătoare simbolizează momentul biblic în care Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor, fiind considerată totodată ziua în care a luat ființă Biserica creștină. Contextul religios amintește că, din acea zi, ucenicii lui Iisus au început să propage învățăturile Sale în lume.
Semnificația momentului este detaliată în Sfânta Scriptură prin cuvintele: „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” (Ioan 14:16–18)
Relatarea din Faptele Apostolilor completează imaginea acestui eveniment: „Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4)
Denumirea de „Cincizecime” provine din plasarea sărbătorii la 50 de zile după Paște, având inițial rădăcini într-o celebrare iudaică a recoltelor. Ulterior, tradiția creștină a redefinit sensul acesteia, Rusaliile devenind a doua cea mai importantă sărbătoare după Paște.
Folclorul românesc asociază această perioadă cu ielele, spirite mitologice care pot pedepsi persoanele ce nu respectă sărbătoarea. Pentru a se proteja, credincioșii folosesc ramuri de nuc, tei sau stejar sfințite la biserică, dar și plante precum leușteanul. În Oltenia, există obiceiul de a păstra frunzele de nuc în locuințe, în timp ce în Transilvania se practică ritualuri precum „împănatul boului” sau „udatul nevestelor”.
Un element central al tradiției este dansul ritualic al Călușarilor, despre care se crede că are puteri vindecătoare. De asemenea, sâmbăta anterioară Rusaliilor este dedicată „Moșilor de vară”, moment în care se fac pomeni pentru cei decedați, împărțindu-se colivă, fructe și vase de lut.