Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este strâns legată, în tradiția populară românească, de bunul mers al agriculturii și de protecția gospodăriei. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, dacă în această zi plouă, se consideră un semn de bun augur, prevestind o recoltă deosebit de bogată, în special în ceea ce privește grânele. Semnificația este întărită și de etimologia numelui „Gheorghios”, care în limba greacă se traduce prin „agricultor”.
În mediul rural, comunitățile păstrează ritualuri stricte pentru binecuvântarea pământului. Preoții merg la câmp cu crucea pentru a cere rugăciuni pentru rodul holdelor, în timp ce bărbații se ocupă de protejarea spirituală a casei. Pentru a ține la distanță strigoii și forțele malefice, gospodarii așază ramuri verzi la intrarea în locuințe și ung ferestrele, pragurile și hornurile cu usturoi.
Plantele utilizate pentru împodobirea caselor simbolizează renașterea naturii, însă speciile diferă în funcție de zonă. De exemplu, în Muntenia se utilizează ramuri de păr sau stejar, în timp ce în Transilvania se preferă leușteanul și rugul verde. Locuitorii din Banat aleg frunzele de fag sau gorun pentru a asigura protecția locuinței în fața spiritelor negative.
Tradiția populară impune și o serie de interdicții stricte pentru această zi de sărbătoare. Se crede că persoanele care dorm de Sfântul Gheorghe vor suferi de lene pe parcursul întregului an. De asemenea, activitățile casnice precum spălatul rufelor, călcatul sau curățenia generală sunt complet interzise, pentru a nu atrage ghinionul asupra familiei.
Pe de altă parte, există și practici benefice menite să asigure sănătatea și prosperitatea. Se spune că spălatul într-o apă curgătoare în dimineața sărbătorii garantează vigoarea trupească pentru tot anul. Mai mult, gunoiul strâns în această zi nu se aruncă, ci se pune la rădăcina pomilor fructiferi pentru a stimula rodirea. Tot acum este momentul ideal pentru recoltarea plantelor medicinale de pe câmp, care sunt păstrate ulterior pe tot parcursul anului pentru proprietățile lor tămăduitoare.