Presiunea inflației și stagnarea veniturilor îi forțează pe cetățenii români să își reorganizeze drastic bugetele personale. Tot mai multe familii au ajuns să prioritizeze exclusiv plata utilităților, a ratelor bancare și a alimentelor de bază, eliminând cheltuielile care nu sunt considerate vitale. Acest fenomen survine în contextul în care salariile și pensiile nu mai țin pasul cu ritmul scumpirilor, iar asupra pieței muncii planează incertitudini.
Conform unor date recente furnizate de Asociația CFA România și citate de PSNews.ro via Antena 3, consumul de servicii a înregistrat o scădere de 6,2% în luna februarie a acestui an comparativ cu intervalul similar din 2023. Această tendință indică faptul că românii preferă să economisească resursele financiare pentru achitarea facturilor esențiale.
Analiza pe sectoare arată că cele mai afectate sunt serviciile de înfrumusețare și coafură, unde cererea a scăzut abrupt cu 22,3%. Nici segmentul HoReCa nu stă mai bine, raportând o diminuare de 12,1% a consumului, ceea ce reflectă reducerea ieșirilor la restaurant sau a vacanțelor de weekend. Chiar și serviciile de curățătorie sau spălătorie au fost ocolite, marcând un regres de 5,9%.
Comerțul cu amănuntul resimte, de asemenea, scăderea puterii de cumpărare, având vânzări cu 6,2% mai mici. Schimbarea este vizibilă direct în coșul săptămânal: dacă anul trecut bugetul alocat era de aproximativ 550 de lei, acum familiile încearcă să nu depășească pragul de 500 de lei, o economie de circa 200 de lei pe lună făcută prin renunțarea la anumite produse.
Perspectivele economice nu sunt optimiste, conform Indicatorului de încredere macroeconomică realizat de Asociația CFA România. Aproximativ 47% dintre experții economiști estimează că inflația își va continua parcursul ascendent în următoarele 12 luni. De asemenea, 86% dintre aceștia prevăd o devalorizare a monedei naționale față de euro.
Estimările specialiștilor indică un curs de schimb mediu de 5,1303 lei pentru un euro în următoarele șase luni, urmând să atingă 5,1644 lei în decurs de un an. În plus, prognoza privind creșterea economică pentru 2026 a fost revizuită negativ la 0,7%, în timp ce datoria publică ar putea urca la 63% din PIB. Un alt factor de risc menționat este prețul petrolului, care ar putea ajunge la 103 dolari pe baril, generând scumpiri suplimentare la transport și produse generale.
În acest peisaj economic instabil, cetățenii români adoptă un comportament defensiv, concentrându-se exclusiv pe supraviețuirea financiară de la o lună la alta și pe achitarea datoriilor curente.