Perceput timp de aproape o jumătate de secol ca fiind un aliment dăunător pentru sănătatea inimii, oul trece printr-un proces de reabilitare în lumea medicală. Teoria conform căreia conținutul ridicat de colesterol din gălbenuș duce direct la înfundarea arterelor a fost contrazisă de cercetări recente, conform unei analize publicate de redactia.ro.
Restricțiile au apărut în anii ’60, după ce studiile cercetătorului Ancel Keys au corelat grăsimile saturate cu bolile cardiovasculare. Ulterior, în 1968, Asociația Americană a Inimii a limitat consumul la cel mult trei ouă pe săptămână, pornind de la faptul că un singur ou conține aproximativ 186 mg de colesterol. Totuși, nutriționiștii moderni subliniază că oul este unul dintre cele mai dense alimente nutritiv, oferind proteine de înaltă calitate, vitaminele D și B12, seleniu, precum și antioxidanți precum luteina și zeaxantina, esențiali pentru vedere.
Știința actuală explică eroarea de interpretare prin mecanismul de reglare endogenă. Ficatul uman produce zilnic între 1.000 și 2.000 mg de colesterol, o moleculă vitală pentru hormoni și membranele celulare. Atunci când acesta este adus prin alimentație, organismul își reduce producția proprie. Datele arată că pentru 70% din populație (numiți „non-respondenți”), consumul de ouă nu modifică nivelul colesterolului din sânge, în timp ce pentru restul de 30% („hiperrespondenți”), raportul dintre LDL și HDL rămâne echilibrat.
Studii de anvergură confirmă absența riscurilor pentru persoanele sănătoase. O cercetare de la Harvard, efectuată pe 80.000 de femei timp de 14 ani, a concluzionat că un ou consumat zilnic nu crește incidența bolilor cardiovasculare. De asemenea, o meta-analiză din British Medical Journal (2013) și studiul spaniol PREDIMED susțin că ouăle nu favorizează accidentele vasculare sau bolile coronariene în contextul unei diete echilibrate.
În 2015, autoritățile din SUA au eliminat oficial limita zilnică de colesterol alimentar din ghiduri, invocând lipsa dovezilor privind riscul cardiovascular. Specialiștii avertizează însă că modul de preparare este critic. Impactul negativ apare adesea nu din cauza oului, ci din cauza asocierii cu grăsimi saturate precum baconul, untura sau sosurile grase. „Grăsimile trans din produsele de patiserie, zahărul și sedentarismul sunt factorii reali de risc, mult mai periculoși decât consumul de ouă”, notează sursa citată.
Pentru o persoană fără probleme genetice de procesare a lipidelor sau fără diabet de tip 2, consumul de până la un ou pe zi este considerat sigur de către medici. Recomandarea rămâne orientată către metode de gătire sănătoase, precum fierberea sau poșarea, integrând oul într-o dietă bogată în fibre și legume.