Celebrul crater Darvaza din Turkmenistan, cunoscut la nivel mondial sub denumirea de „Porțile Iadului”, pare să își piardă treptat din intensitate. Conform unor analize recente bazate pe imagini satelitare, flăcările care ard de peste cinci decenii în deșertul Karakum s-au diminuat considerabil, însă experții avertizează că acest fenomen nu reprezintă neapărat o veste bună pentru mediul înconjurător.
O analiză realizată de compania Capterio, specializată în monitorizarea arderilor de gaze, indică faptul că intensitatea focului a scăzut cu peste 75% în ultimii trei ani. Datele, obținute prin imagistică în infraroșu, sugerează o schimbare majoră în dinamica acestui sit care are dimensiunea unui teren de fotbal.
Deși autoritățile de la Așgabat depun eforturi constante pentru a opri incendiul, invocând riscurile asupra sănătății publice și ecologiei, situația rămâne una complexă. Publicația The New York Times notează că originile exacte ale craterului sunt încă învăluite în mister. Se crede că în anii ’60 sau ’70, în timpul unor foraje sovietice, solul s-a prăbușit peste un zăcământ de gaze, iar geologii au decis să aprindă emisiile pentru a evita o catastrofă toxică, estimând că arderea va dura doar câteva săptămâni.
Guvernul turkmen pune scăderea intensității flăcărilor pe seama unor lucrări de captare a gazelor efectuate recent, inclusiv forarea a două sonde în 2024. Cu toate acestea, experții Capterio subliniază că procesul de diminuare a început înaintea acestor intervenții, ceea ce ar putea indica epuizarea naturală a unor pungi de gaz sau modificări ale rețelelor subterane.
Impactul asupra climei este însă punctul critic al acestei transformări. În timp ce arde, craterul transformă metanul în dioxid de carbon, un gaz cu efect de seră mai puțin agresiv pe termen scurt. Odată cu stingerea flăcărilor, metanul pur — mult mai periculos pentru încălzirea globală — riscă să fie eliberat direct în atmosferă.
Potrivit informațiilor centralizate de ziare.com, organizația Carbon Mapper a raportat că între 2022 și 2025 craterul a eliberat în medie 1.300 de kilograme de metan pe oră. Mai mult, în anul 2025, emisiile au crescut alarmant, ajungând la aproape 2.000 de kilograme pe oră, în condițiile în care Turkmenistanul se află deja în topul global al poluatorilor cu metan.
În ciuda acestor date tehnice, „Porțile Iadului” rămân o destinație fascinantă pentru turiștii care reușesc să obțină viza de intrare în statul central-asiatic. Chiar dacă flăcările nu mai au aceeași forță ca în trecut, vizitatorii spun că spectacolul oferit de deșertul arzând este încă impresionant, căldura emanată fiind suficient de mare pentru a permite activități inedite la marginea prăpastiei.