Aula Magna a Academiei de Studii Economice a găzduit recent o ceremonie solemnă în cadrul căreia peste 30 de persoane originare din diverse regiuni ale lumii au devenit oficial cetățeni români. Pentru a obține acest statut, solicitanții au parcurs un proces riguros de evaluare, care a inclus testarea cunoștințelor de limbă română, istorie, geografie și imnul de stat, fiind totodată supuși unor verificări stricte privind securitatea națională.
Printre cei care au depus jurământul de credință se numără Carol Julieth Vargas Saavedra, originară din Columbia, care s-a stabilit în România după ce s-a căsătorit cu un cetățean român. Cu o diplomă de inginer și aflată pe punctul de a finaliza Facultatea de Limbi Străine, ea intenționează să devină profesoară de spaniolă. „În general, voi ca popor sunteți foarte latini. Aveți ceva în sânge diferit față de alte țări din Europa”, a declarat Carol Julieth Vargas Saavedra, conform Știrile ProTV.
Un alt nou cetățean român este Arun Kumar, originar din India, care locuiește în România de peste un deceniu. Acesta ocupă o funcție de project manager și este implicat activ în sport, fiind membru al Federației Române de Cricket. Întrebat despre aspectele care l-au atras la istoria țării noastre, el a menționat domniile lui Carol I și Carol al II-lea, confruntările cu otomanii, dar și originile poporului din rândul daco-romanilor.
Ceremonia a fost marcată și de un moment emoționant oferit de Elena Carmen Cristofor, un sociolog care a fost nevoit să renunțe la cetățenia română în 1984 pentru a se stabili în Suedia. După 42 de ani, aceasta a decis să redevină oficial româncă, luând în calcul posibilitatea de a reveni definitiv în țară la vârsta pensionării.
Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) și citate de Știrile ProTV, de la înființarea instituției în anul 2010, aproximativ 1,2 milioane de persoane au obținut cetățenia română, marea majoritate, circa un milion, provenind din Republica Moldova. Totuși, legislația este strictă, iar o parte dintre solicitări sunt respinse.
Ana-Claudia Țapardel, președintele ANC, a subliniat importanța acestui proces: „Noi consolidăm statul român și primim în marea familie românească cetățeni de pe alte continente, de alte naționalități, care sper că vor contribui prin integrarea în familia românească și europeană la creșterea și dezvoltarea acestei mari comunități.”
Statisticile arată că unul din cinci aplicanți nu reușește să obțină cetățenia. Principalele motive ale respingerii dosarelor sunt fie nereguli în documentație, fie neîndeplinirea criteriilor de securitate națională în urma verificărilor amănunțite.