Tribunalul București a hotărât să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a analiza legalitatea impunerii contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cazul pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei. Potrivit informațiilor furnizate de Adevărul, decizia vine în urma unui demers juridic inițiat de S.C.A. Cuculis & Asociații și va bloca momentan judecarea cauzei până la un verdict de la Curtea Constituțională.
Instanța a admis cererea semnalată de avocatul Adrian Cuculis și a trimis spre revizuire prevederile din Codul fiscal care vizează taxarea pensiilor mari. Concret, sunt vizate articolele 155 alin. (1) lit. a² și 157⁶, despre care judecătorii Secției a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale consideră că ar putea intra în conflict cu principii fundamentale precum egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și protecția socială.
Măsura fiscală contestată a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 și este aplicată din data de 1 august 2025. Aceasta presupune ca pensionarii care încasează lunar peste 3.000 de lei să plătească o cotă de 10% CASS pentru porțiunea din venit care depășește această sumă. Deși prevederea este gândită ca fiind temporară, până la finalul anului 2026, ea vizează un număr considerabil de beneficiari de pensii.
Avocatul Adrian Cuculis argumentează că acest sistem de impozitare generează un dezechilibru constituțional, transformând pensia într-un venit supus unei forme de dublă impunere. Printre criticele aduse judecătorilor constituționali se numără discriminarea între cetățenii care au pensii sub și peste acest prag, precum și diminuarea nivelului de trai prin reducerea veniturilor nete ale seniorilor.
În eventualitatea în care CCR va stabili că taxa este neconstituțională, aplicarea acesteia va fi stopată. Mai mult, persoanele care au inițiat deja acțiuni în justiție ar putea obține restituirea banilor reținuți de stat începând cu luna august 2025. Totuși, experții subliniază că returnarea sumelor nu se va face neapărat din oficiu pentru toți pensionarii, ci ar putea depinde de demersurile individuale în instanță.
Această sesizare de la Tribunalul București este a doua de acest tip în cursul anului 2026, după un caz similar înregistrat la Tribunalul Olt. Diferența în speța actuală este că excepția de neconstituționalitate invocată vizează mai multe articole din Legea Fundamentală, punând presiune pe sistemul fiscal românesc în ceea ce privește politicile aplicate veniturilor sociale.