Într-o analiză publicată de HotNews, politologul Alina Mungiu-Pippidi realizează un bilanț critic al primului an de mandat al lui Nicușor Dan în funcția de președinte, într-un scenariu prospectiv situat în anul 2026. Autoarea subliniază degradarea climatului politic, marcat de prăbușirea coaliției proeuropene, căderea Guvernului și creșterea dobânzilor, punctând eșecul liderului de la Cotroceni în domenii cheie precum reforma serviciilor secrete sau meritocratizarea diplomației.
„Refasonarea lui Nicușor Dan ca neoconservator și ideea unui partid prezidențial care să ia voturi de la AUR par proiecte ale unor gânditori de același calibru cu cei care l-au produs pe Ciucă și l-au dus pe Georgescu în turul doi”, afirmă Alina Mungiu-Pippidi. Aceasta consideră că încercarea de rebranduire naționalist-conservatoare a președintelui a eșuat, nefiind capabilă să atragă electorat de la AUR, dar reușind să îndepărteze proprii susținători.
Alina Mungiu-Pippidi analizează și tensiunile de la nivelul Executivului, menționând că nu întreaga responsabilitate pentru moțiunea de cenzură îi aparține lui Nicușor Dan, ci și conflictului dintre PSD și premierul Ilie Bolojan. „Dacă dl. Bolojan nu poate face compromisuri, nu era omul potrivit să conducă o coaliție”, notează Pippidi, adăugând că actuala configurație PNL-USR a eșuat în a prezenta o strategie clară anticorupție sau de aderare la OECD.
În ceea ce privește discursul prezidențial de Ziua Europei, politologul îl descrie ca fiind „inadecvat” și „nedospit”, criticând momentul ales pentru a ataca Uniunea Europeană. Conform analizei publicate de HotNews, Pippidi argumentează că nicio aliniere cu linia externă a lui Donald Trump nu va aduce beneficii reale României, precum scăderea prețului motorinei sau a tarifelor economice.
„Coaliția pro-europeană nu mai există și probabil nici nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR. Ei nu se luptă pentru electoratul lui Simion. Vor să conducă țara fără să aibă vreodată 51%”, concluzionează autoarea, subliniind că speranța de refacere a forțelor proeuropene sub egida lui Nicușor Dan pare, în prezent, mai mult un act de credință decât o posibilitate concretă.