Expunerea prelungită la temperaturi extreme nu reprezintă doar o sursă de disconfort, ci un pericol major pentru funcționarea organelor vitale, avertizează specialiștii. Potrivit datelor publicate de Stiri pe Surse, care citează portalul Medicool, arșița verii pune o presiune imensă asupra inimii, plămânilor și rinichilor, având totodată un impact negativ asupra echilibrului psihic.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) include valurile de căldură în topul celor mai riscante fenomene naturale, subliniind că efectele acestora pot fi adesea subestimate din cauza instalării lor treptate. Gravitatea situației este confirmată de o cercetare publicată în revista Nature, care indică faptul că peste 61.000 de decese au fost cauzate de temperaturile extreme din Europa în cursul verii anului 2022.
Fiziologic, corpul uman încearcă să își mențină temperatura la aproximativ 37 de grade Celsius prin transpirație. Totuși, în zilele cu umiditate ridicată, acest mecanism de autoreglare devine ineficient. Lipsa adaptării la caniculă duce la deshidratare și la îngroșarea sângelui, obligând inima să depună un efort considerabil pentru a asigura circulația către organe.
Epuizarea termică, adesea tratată cu superficialitate, reprezintă primul semnal de alarmă și se manifestă prin stări de amețeală, transpirație abundentă și crampe musculare. Dacă nu se intervine imediat, aceasta poate evolua spre insolație. Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), insolația este o urgență medicală majoră care survine când temperatura internă sare de 40 de grade. Simptomele includ confuzia, pierderea conștienței și pielea fierbinte, necesitând apelarea imediată la serviciile de urgență.
Pe lângă riscurile directe, canicula alterează calitatea aerului, favorizând acumularea poluanților la sol. Persoanele cu afecțiuni respiratorii, precum astmul sau bronșita, se pot confrunta cu tuse, spasme bronșice sau senzații premature de sufocare. Mai mult, efortul fizic intens în condiții de arșiță poate declanșa rabdomioliza, o patologie severă ce presupune distrugerea țesutului muscular, afectând grav rinichii.
Sistemul cardiovascular este printre cele mai expuse, deoarece vasodilatația provocată de căldură scade tensiunea arterială, în timp ce inima accelerează bătăile pentru a compensa. Acest fenomen crește incidența infarctelor și a accidentelor vasculare cerebrale, în special la pacienții cardiaci. Pierderea de electroliți precum sodiul și potasiul agravează suplimentar starea de sănătate.
Dincolo de aspectele fizice, sănătatea mintală este și ea vizată. Studiile recente arată o corelație între valurile de căldură și creșterea internărilor pentru episoade de anxietate, depresie sau stres, precum și o diminuare a capacității de concentrare.
Categoriile cele mai vulnerabile rămân vârstnicii de peste 65 de ani, copiii, bolnavii cronici, sportivii și persoanele care lucrează în spații exterioare. Pentru a preveni complicațiile ce pot deveni fatale, medicii recomandă hidratarea constantă, evitarea deplasărilor la orele amiezii, utilizarea îmbrăcămintei din materiale naturale și repausul în locuri ventilate corespunzător.