Pregătirile pentru sărbătorile de iarnă sunt în toi în marile orașe din România, însă decorațiunile și bugetele alocate stârnesc discuții aprinse în spațiul public. În timp ce unele târguri de Crăciun sunt lăudate pentru estetică, altele atrag critici din cauza modului inedit de ornamentare sau a costurilor logistice ridicate, care depășesc uneori valoarea efectivă a brazilor achiziționați.
Un caz aparte se înregistrează în centrul vechi al Constanței, în Piața Ovidiu, unde o clădire aflată într-o stare avansată de degradare a fost decorată cu zeci de urși de pluș. Inițiativa organizatorilor de a masca fațada deteriorată a imobilului, supranumit „Scorojit”, a generat reacții mixte printre trecători. În timp ce unii privesc decorul ca pe o atracție, alții s-au declarat derutați de modul de expunere, susținând că jucăriile par „spânzurate” și catalogând imaginea de ansamblu drept „kitsch”.
Organizatorii au explicat că soluția a fost aleasă pentru a acoperi crăpăturile vizibile ale clădirii prin adăugarea de decorațiuni, și nu prin lucrări de consolidare. În prezent, pe fațadă sunt expuși aproximativ 40 de urși, numărul acestora urmând să ajungă la 50 în zilele următoare, iar bugetul estimat pentru această amenajare variază între 15.000 și 20.000 de lei.
La polul opus, târgurile de Crăciun din Oltenia, în special cel din Craiova, continuă să atragă aprecieri pozitive. Evenimentul din Bănie, declarat cel mai frumos din Europa, a devenit un magnet pentru turiștii din zone precum Râmnicu Vâlcea, care vin să admire atmosfera magică. Vizitatorii apreciază locurile amenajate pentru fotografii, care includ și aici ursuleți decorativi, integrați însă într-un decor considerat plin de farmec.
Dincolo de aspectul estetic, autoritățile locale se confruntă și cu controverse legate de cheltuielile publice. Un exemplu elocvent este cel din Bacău, unde logistica a costat de câteva ori mai mult decât pomul de Crăciun. Deși bradul a fost achiziționat cu suma de 1.100 de euro, costurile pentru aducerea lui în oraș – incluzând camionul, antemergătorul și macaraua – au ajuns la 7.900 de euro.
Spre deosebire de situația din Bacău, la Brașov autoritățile au reușit să mențină costurile la un nivel redus. Bradul a fost donat, iar cheltuielile pentru transport și montare au însumat 6.000 de lei (aproximativ 1.200 de euro), o sumă mult mai mică comparativ cu alte municipii.