O înregistrare video care s-a viralizat recent pe platformele sociale, prezentând șapte câini din China care s-ar fi întors singuri acasă după ce au evadat din mâinile unor hoți, s-a dovedit a fi bazată pe o narațiune falsă. Deși imaginile au emoționat milioane de utilizatori, realitatea din spatele clipului surprins în provincia Jilin este mult mai simplă, conform unei analize publicate de Gândul.
Deși imaginile filmate pe 16 martie, care arată grupul de patrupede deplasându-se pe marginea unei autostrăzi, sunt autentice, povestea „evadării eroice” a fost demontată de presa de stat chineză. Investigațiile au relevat faptul că animalele nu au fost niciodată furate și nici nu proveneau dintr-un transport destinat comerțului cu carne, așa cum s-a speculat în mediul online. În realitate, câinii aparțin unor localnici și se aflau la o distanță de doar câțiva kilometri de stăpânii lor.
J Thomson, profesor asociat în media digitală la RMIT University, a subliniat pentru sursa citată fragilitatea informațiilor din mediul virtual: „Este un exemplu clasic de cum o imagine reală poate fi însoțită de povești inventate care prind rapid la publicul online. Nu există nicio evadare eroică sau întoarcere spectaculoasă acasă. Toate aceste interpretări sunt doar ficțiune”.
Explicația pentru comportamentul câinilor, interpretat eronat de internauți ca fiind o strategie de protecție sau o organizare ierarhică, este una biologică. Specialiștii au clarificat că prezența grupului în jurul unui ciobănesc german a fost cauzată de faptul că femela se afla în perioada de călduri, fapt ce a atras restul animalelor în jurul ei.
Impactul dezinformării a fost masiv, povestea acumulând peste 230 de milioane de vizualizări. Detalii despre un câine din rasa Corgi care ar fi fost liderul grupului sau despre parcurgerea unor distanțe impresionante pe jos s-au dovedit a fi simple plăsmuiri ale utilizatorilor de rețele sociale, preluate ulterior și de anumite publicații internaționale.
Experții în media digitală avertizează că acest caz ilustrează ușurința cu care un conținut vizual autentic poate fi manipulat prin povești emoționante pentru a genera engagement. Chiar dacă subiectul pare lipsit de gravitate, propagarea știrilor false contribuie la consolidarea stereotipurilor și la erodarea încrederii în sursele oficiale de informare.