Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă cetățenilor din Uniunea Europeană să păstreze o rezervă de bani lichizi la domiciliu, ca măsură de precauție esențială în cazul unor situații de urgență care ar putea duce la prăbușirea sistemelor de plăți digitale.
Această sugestie este fundamentată pe vulnerabilitățile Europei, care au devenit evidente în urma unor crize recente precum războiul din Ucraina, pandemia de COVID-19 și dezastrele naturale, inclusiv incendii și inundații. Aceste evenimente au subliniat necesitatea creșterii nivelului de pregătire și au dus la majorarea cheltuielilor pentru securitate și apărare.
Studiul BCE nu specifică o sumă minimă, însă se aliniază unor recomandări deja formulate de anumite state membre. Autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda, de exemplu, și-au sfătuit cetățenii să dețină acasă o sumă cuprinsă între 70 și 100 de euro de persoană.
Recomandarea se înscrie într-un context mai larg de pregătire pentru situații de criză. Chiar în acest an, Comisia Europeană a cerut cetățenilor să se asigure că au suficiente provizii de apă, mâncare și medicamente pentru a supraviețui timp de 72 de ore, menționând explicit și necesitatea de a avea suficient numerar.
Potrivit documentului BCE, „numerarul este o componentă critică a pregătirii naționale pentru situații de criză”. Instituția financiară argumentează că banii lichizi nu doar că răspund nevoilor individuale, dar contribuie și la „o reziliență sistemică mai amplă”.
Studiul scoate în evidență un paradox: deși plățile digitale domină tranzacțiile de zi cu zi, iar numerarul este tot mai puțin utilizat, cererea pentru bancnote crește brusc atunci când încrederea în sistemul financiar scade sau când infrastructura digitală cedează.
Acest comportament a fost vizibil în timpul pandemiei, când deținerile de numerar au crescut cu 140 de miliarde de euro în doi ani, comparativ cu o creștere medie anuală de 55 de miliarde de euro înainte de criză. Creșterea a avut loc în pofida faptului că, din motive sanitare, consumatorii au apelat masiv la plăți contactless și la cumpărături online. Un alt exemplu relevant este pana de curent care a paralizat în acest an Spania și Portugalia.
Banca Centrală Europeană consideră bancnotele drept o „anvelopă de rezervă”: deși nu sunt necesare în fiecare zi, ele devin esențiale atunci când celelalte sisteme eșuează.
În acest context, autoritățile din UE sunt sub presiune să garanteze accesul cetățenilor la bancnote și monede, mai ales că băncile comerciale își reduc costurile prin închiderea de sucursale și restrângerea rețelelor de ATM-uri.
Unele țări au început deja să implementeze soluții concrete. Finlanda lucrează la dezvoltarea unui sistem de ATM-uri „rezistent la perturbări”, care să poată elibera numerar chiar și în cazul în care sistemele informatice ale băncilor sunt căzute.
În Austria, unde băncile și-au redus prezența în zonele rurale, există planuri ca Banca Centrală să instaleze propriile bancomate în localitățile care nu mai dispun de sisteme de plăți fiabile.