Creșterea prețului la motorină generează un efect în lanț care afectează direct buzunarele românilor, transformând scumpirea alimentelor dintr-o simplă consecință a inflației într-o problemă structurală a agriculturii. Conform unei analize realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță și publicată de Adevărul, anul 2026 marchează un punct de cotitură în care producția agricolă devine tot mai puțin rentabilă.
Din cauza costurilor ridicate ale carburantului, mulți fermieri aleg să nu mai lucreze o parte din terenuri, în ciuda subvențiilor oferite de stat. Expertul precizează că procesul de arat a ajuns să coste între 1.300 și 1.800 de lei pe hectar. În contextul în care prețul motorinei se apropie de 10 lei pe litru, această lucrare esențială este prima la care se renunță pentru a reduce cheltuielile.
Potrivit estimărilor, în 2026, doar aproximativ 70-75% din lucrările agricole vor fi efectuate în intervalul optim din luna martie. Mai grav este faptul că între 10% și 30% din suprafața cultivată în anul precedent riscă să rămână neutilizată în acest an. Această situație nu indică o lipsă a produselor pe rafturi, ci o trecere către o „agricultură de compromis”, unde reducerea tratamentelor și a intervențiilor mecanizate face producția extrem de dependentă de condițiile meteorologice.
„Problema reală nu este însă doar în câmp. Șocul vine din întreg lanțul economic. Motorina mai scumpă înseamnă transport mai scump, inputuri mai scumpe și energie mai scumpă. Astfel apare paradoxul: chiar dacă producția nu scade dramatic, prețurile cresc semnificativ”, a explicat Dumitru Chisăliță. Expertul avertizează asupra unei „crize de acces”, în care alimentele sunt disponibile, dar devin prohibitve pentru consumatori.
Cifrele prezentate în analiză indică scumpiri majore pentru produsele de bază:
Impactul financiar asupra familiilor este unul considerabil. Potrivit datelor INS citate de specialist, o gospodărie cheltuie în medie 1.553 lei lunar pe alimente. Până la finalul anului 2026, acest coș de consum ar putea ajunge la valori cuprinse între 1.700 și 1.840 lei. Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, cheltuielile lunare pentru hrană ar putea urca la 2.550–2.760 lei, reprezentând un plus de 300–400 lei față de perioada anterioară.
Dumitru Chisăliță subliniază că, deși la nivel macroeconomic pierderile par gestionabile (reprezentând o scădere de 0,05–0,11 puncte procentuale din PIB), realitatea din ferme este critică. Lipsa lichidităților, creditele scumpe și volatilitatea prețurilor la cereale forțează trecerea de la agricultura intensivă la una defensivă.
Analiza Asociației Energia Inteligentă stabilește o relație directă: fiecare leu adăugat la prețul motorinei poate duce la abandonarea a 7-10% din terenurile agricole și o scădere a producției vegetale cu până la 1,5%. În cel mai pesimist scenariu, unde motorina ar atinge 11 lei pe litru și s-ar suprapune cu un an secetos, producția agricolă ar putea scădea cu 25%.
„România nu se confruntă cu o criză de producție. Se confruntă cu ceva mai subtil: o erodare lentă a capacității de a produce eficient. Nu vom rămâne fără mâncare. Dar vom produce mai riskant. Și vom plăti mai mult. Iar asta, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie”, a concluzionat expertul Dumitru Chisăliță.