Curtea de Conturi a României trage un semnal de alarmă într-un raport recent, care arată că actuala organizare administrativ-teritorială a țării nu mai corespunde realităților demografice și economice. Potrivit analizei, peste jumătate dintre orașe și 15% dintre comune nu mai îndeplinesc criteriile legale de funcționare, fiind dependente de fonduri de la bugetul de stat, motiv pentru care instituția recomandă o reformă amplă.
Datele concrete pentru anul 2023, citate în document, arată că 119 dintre cele 216 orașe ale țării, reprezentând 55% din total, nu atingeau pragul minim legal de 10.000 de locuitori. În același timp, 432 de comune, adică 15% din totalul de 2.862, se situau sub limita de 1.500 de locuitori prevăzută de lege.
Raportul evidențiază și problemele grave de finanțare la nivel local. Doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se autofinanțeze în proporție de peste 50% din venituri proprii. În 2023, numai 31% dintre comune și-au putut acoperi cheltuielile de personal din resurse proprii, în scădere față de procentul de 52% înregistrat în 2022.
Dependența de bugetul central este masivă, în condițiile în care 84% dintre comune au depins în proporție de peste 50% de alocări bugetare de la stat. În paralel, cheltuielile de personal au crescut, limitând capacitatea de dezvoltare a localităților. De exemplu, între 2021 și 2023, numărul asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, în timp ce plățile aferente au urcat cu 38%.
Sistemul administrativ local din România cuprinde 41.438 de aleși, dintre care 40.100 sunt consilieri locali și 1.338 consilieri județeni. Curtea de Conturi subliniază că diferențele salariale dintre orașe și comune cu populații similare duc la costuri administrative mai mari pentru orașe, fără ca serviciile publice oferite cetățenilor să fie proporțional mai bune.
Unul dintre motivele pentru care situația nu s-a schimbat este blocajul legislativ. Raportul menționează că actualul cadru legal nu oferă mecanisme clare pentru reorganizarea administrativă, iar procedurile pentru schimbarea statutului localităților sunt greoaie. Încercările recente de comasare sau de revenire de la statutul de oraș la cel de comună au eșuat din cauza condițiilor stricte impuse de lege.
În consecință, Curtea de Conturi propune lansarea unui proces de reformă legislativă care să permită reorganizarea localităților, cu scopul de a reduce dependența de bugetul de stat și de a consolida autonomia financiară. O astfel de reformă ar trebui să alinieze criteriile administrative la realitățile demografice și economice actuale.