Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, rămâne una dintre cele mai importante zile din tradiția românească, dedicată pregătirilor pentru Nașterea Domnului. Publicația Kanal D amintește că obiceiurile legate de această dată sunt menite să aducă noroc și belșug în noul an.
Ziua marchează finalul Postului Nașterii Domnului, perioadă în care sunt consumate doar produse vegetale. Mulți credincioși aleg să nu mănânce până la apariția primei stele, moment asociat în credința populară cu liniștea sufletească și sănătatea.
Gospodinele pregătesc colaci, colăcei și covrigi pentru colindători, fiecare având o simbolistică aparte. Forma colacilor trimite, potrivit tradiției, la mâinile Crăciuniței, personaj legendar care ar fi ajutat-o pe Fecioara Maria. Copiii primesc covrigi, grupurile mari colăcei, iar colacii mari sunt oferiți rudelor sau tinerilor din sat.
Un preparat cu rol simbolic este turta cunoscută sub numele de „scutecele Domnului”. Aceasta este îndulcită cu zahăr și decorată cu nucă sau cânepă. Masa de post se organizează sub icoană și include prune fierte, bob, fructe și băutură roșie. În cele patru colțuri ale mesei sunt așezați colaci mari, iar între ei se pune un fuior de cânepă.
Nimeni nu poate gusta din mâncare înainte ca preotul să sfințească masa și să fie primul care se servește. După ritual, clericul primește colacii și banii așezați sub fața de masă. Postul se încheie pe 25 decembrie, când, după tradiția tăierii porcului de Ignat, românii pot consuma carne.
Ajunul include și numeroase superstiții, una dintre cele mai importante fiind recuperarea tuturor obiectelor împrumutate. Conform credinței populare, acestea trebuie readuse în casă înainte de Crăciun, pentru a evita pagubele și lipsurile în anul următor. Fetele nemăritate încearcă, tot după tradiție, să convingă preotul să rămână la masă, considerând că astfel vor avea mai repede pețitori.
Printre credințele legate de sănătate se numără și tăierea unui măr: un fruct sănătos anunță un an fără boli, iar un măr stricat este considerat semn rău. De asemenea, spălatul feței cu apă în care se află un ban și o nucă este practicat pentru atragerea norocului.
În această zi nu se poartă încălțăminte nouă și nu se consumă rachiu. Curățenia trebuie terminată înainte de Ajun, deoarece măturatul ar putea alunga norocul. Pentru protecția animalelor, gospodinele pregătesc un aluat care, conform tradiției, le ferește de deochi și le aduce producție bună de lapte.