Vremea în Capitală urmează să se schimbe în acest sfârșit de săptămână, după un interval cu temperaturi plăcute. Potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie și citate de România TV, cerul va prezenta înnorări temporare, iar probabilitatea de apariție a precipitațiilor va crește semnificativ după orele amiezii.
Valorile termice din București vor rămâne în limitele normale pentru această perioadă a anului, cu maxime ce vor oscila între 16 și 18 grade Celsius, în timp ce minimele nocturne se vor situa între 4 și 6 grade. Vântul va prezenta intensificări moderate pe parcursul zilei. Meteorologii estimează că, în intervalul 19 aprilie, ora 09:00 – 22 aprilie, ora 09:00, episoadele de ploaie vor fi frecvente în zona Capitalei.
Dincolo de prognoza pe termen scurt, cercetătorii avertizează asupra unor schimbări climatice majore la nivel global. Un studiu recent, citat de The Guardian, indică faptul că Circulația meridională de răsturnare a Atlanticului (AMOC), un curent vital pentru echilibrul termic al Europei, este mult mai aproape de un punct de colaps decât s-a anticipat. Această prăbușire ar putea declanșa ierni de o severitate extremă și veri marcate de secetă pe continentul european, afectând totodată regimul precipitațiilor în zonele tropicale.
Studiul subliniază că acest curent oceanic se află deja la cel mai slab nivel din ultimii 1.600 de ani. Noile proiecții indică o încetinire cuprinsă între 42% și 58% până în anul 2100, fenomen care ar putea duce la creșterea nivelului mărilor cu până la un metru în bazinul Atlanticului. Valentin Portmann, coordonatorul cercetării, explică faptul că sistemul este extrem de vulnerabil și se apropie rapid de un prag critic de la care revenirea ar fi imposibilă.
Expertul Stefan Rahmstorf, de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, consideră aceste date ca fiind „importante și foarte îngrijorătoare”. Acesta avertizează că modelele climatice care înainte păreau pesimiste devin acum realitatea cea mai probabilă. Potrivit lui Rahmstorf, punctul de colaps al sistemului AMOC ar putea fi atins chiar la jumătatea acestui secol, un scenariu care trebuie evitat „cu orice preț” din cauza consecințelor catastrofale asupra agriculturii și ecosistemelor globale.
Degradarea AMOC este accelerată de încălzirea rapidă a zonei Arctice. Topirea ghețarilor aduce un volum mare de apă dulce în ocean, reducând densitatea apei și împiedicând procesul natural de răcire și scufundare a curentului. Deși sistemul este extrem de complex, specialiștii sunt de părere că o slăbire drastică a acestui mecanism climatic va avea efecte profunde asupra omenirii în următoarele decenii.