România se află într-o situație tensionată și controversată în ceea ce privește sistemul de pensii, cu implicații semnificative pentru pensionari. De la 1 ianuarie 2024, se prevedea o indexare de 12% a pensiilor, conform ratei inflației, însă această majorare a fost blocată pentru majoritatea pensionarilor. În contrast, o categorie specifică de pensionari, anume judecătorii și procurorii, va beneficia de creșteri substanțiale începând cu luna aprilie.
Beneficiarii pensiilor speciale și majorările acestora
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) a dus la eliminarea impozitării progresive pentru pensiile speciale, ceea ce va permite procurorilor și judecătorilor să primească până la 1.000 de lei în plus lunar. Această măsură a generat întrebări legate de echitatea sistemului de pensii din România, în contextul în care pensionarii obișnuiți se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari.
Anterior, pensiile speciale erau supuse unei impozitări progresive. Aceasta includea o cotă de 10% pentru pensiile de până la salariul mediu net, 15% pentru sumele între salariul mediu net și cel brut, și 20% pentru pensiile ce depășeau acest prag. Odată cu decizia CCR, impozitarea a fost uniformizată la 10%, ceea ce înseamnă o creștere netă a veniturilor pentru pensionarii speciali.
De exemplu, un pensionar special cu o pensie de 25.000 de lei va plăti un impozit de 2.500 de lei în loc de 3.500 de lei, câștigând astfel 1.000 de lei în plus lunar. Această creștere va fi resimțită în mod semnificativ de majoritatea celor aproximativ 10.000 de pensionari care beneficiază de pensii speciale în România.
Impactul financiar al pensiilor speciale
Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, iar costurile anuale pentru susținerea lor se ridică la 12 miliarde de lei. Comparativ, această sumă este similară cu cea alocată pentru alocațiile celor 3,7 milioane de copii din România.
Dilema eliminării pensiilor speciale
Discuțiile privind eliminarea pensiilor speciale au fost frecvente în rândul politicienilor și societății civile, însă toate propunerile au fost respinse de CCR, care a argumentat că drepturile dobândite nu pot fi anulate retroactiv. Presiunea din partea Uniunii Europene pentru reformarea acestui sistem a crescut, fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lipsa progreselor în această direcție ar putea conduce la pierderi semnificative de fonduri europene.
Pentru pensionarii obișnuiți, situația devine tot mai complicată, cu blocarea indexării pensiilor și perspective limitate pentru viitor. În contrast, pensionarii speciali beneficiază de un regim favorabil, ceea ce amplifică frustrările și inechitățile sociale.
Astfel, dezbaterea pe tema pensiilor speciale continuă să fie o problemă de actualitate. Pe termen scurt, creșterea acestor pensii, în urma reducerii impozitării, va provoca nemulțumiri în rândul populației. România se află, astfel, în fața provocării de a găsi o soluție durabilă și echitabilă pentru sistemul de pensii, care să respecte principiile de justiție socială.