Pregătirea pascăi reprezintă unul dintre cele mai importante ritualuri ale sărbătorilor pascale în tradiția românească, fiind considerată un simbol al prosperității și al norocului pentru întreaga familie. Conform datelor centralizate de Știrile Pro TV, momentul ales pentru coacerea acestui preparat variază în funcție de regiune, gospodinele optând pentru Joia Mare, Vinerea Mare sau, cel mai frecvent în mediul rural, Sâmbăta Paștelui.
În zonele din nordul Moldovei și în Bucovina, pasca destinată binecuvântării la biserică poartă numele de „naforă”, având un statut similar prescurii. Tradiția populară asociază coacerea pascăi cu momente de puritate: femeile care prepară aluatul se spală, îmbracă straie curate și rostesc rugăciuni. Un moment cheie este introducerea tăvii în cuptor, însoțită de binecuvântarea: „Cruce-n casă, Cruce-n masă, Cruce-n toate patru colțuri de casă, Dumnezeu cu noi la masă, Maica Domnului la fereastră.”
Rețeta clasică presupune un aluat rotund, simbolizând perfecțiunea, margini împletite sub formă de cunună și o umplutură bogată din brânză dulce și ouă. Pentru varianta ce urmează a fi sfințită, este obligatorie aplicarea unei cruci din aluat în centru. Aspectul final al pascăi era interpretat în trecut ca un semn divin: o pască bine crescută și frumoasă prevestea un an norocos, în timp ce una defectuoasă era privită ca un semn al încercărilor viitoare.
Obiceiurile arhaice depășeau cadrul bucătăriei. Prima bucată de aluat era transformată într-o pască specială pentru animalele din curte, sfințită pentru a le proteja de boli. De asemenea, conform crestinortodox.ro, o „păscuță” era oferită de pomană persoanelor nevoiașe pentru sănătate. Tinerele fete foloseau apa de la frământat pentru a se spăla pe față înainte de răsărit, crezând că acest ritual le va aduce noroc în dragoste.
La biserică, credincioșii duc de regulă două păști: una decorată cu cruce, care este adusă înapoi acasă pentru masa în familie, și una simplă, lăsată preotului. Întoarcerea cu pasca sfințită marchează începutul sărbătorii, preparatul fiind uneori atins simbolic de capul membrilor familiei pentru bunul mers al lucrurilor.
Pentru cei care doresc să respecte rețeta tradițională, sunt necesare 500 g făină, 200 ml lapte, 150 g unt, 100 g zahăr, 2 ouă, drojdie, arome de citrice și stafide. După frământare și dospire, pasca se asamblează și se coace la 180°C timp de aproximativ 40 de minute. Masa de Paște se deschide întotdeauna prin consumarea unei bucățele de pască sau anaforă sfințită.