Pachetul fiscal care impune majorări de taxe de la 1 ianuarie 2026 a primit undă verde din partea Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii au respins astăzi obiecția de neconstituționalitate formulată de senatorii AUR vizând Legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice, potrivit informațiilor furnizate de Ziar Obiectiv.
Decizia magistraților constituționali vine după o perioadă îndelungată de dezbateri, timp în care Guvernul a solicitat preschimbarea termenului inițial de judecată. Actul normativ a trecut de două ori prin filtrul CCR, fiind contestat de opoziție imediat după ce Executivul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.
Într-o fază anterioară, Curtea a declarat neconstituțională doar prevederea referitoare la testarea cu poligraf a funcționarilor publici. Ulterior, Legislativul a modificat articolul problematic, iar forma finală a proiectului a fost retrimisă la controlul de constituționalitate, fiind acum validată integral.
Confirmarea constituționalității legii deschide calea pentru o majorare substanțială a fiscalității locale. Conform noilor prevederi, taxele locale vor crește cu peste 70%, ceea ce înseamnă că un contribuabil care achita un impozit pe locuință de 100 de lei va plăti, din 2026, cel puțin 170 de lei.
Modificările vizează și proprietarii de autovehicule. Impozitele auto se majorează, cu precădere pentru mașinile poluante, fiind introdusă și o taxă de 40 de lei pentru vehiculele hibrid.
Mediul economic va resimți, de asemenea, o presiune fiscală accentuată. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, cotă care se va aplica și câștigurilor provenite din criptomonede sau alte investiții. Totodată, legea introduce o taxă specifică pentru sere și solarii.
Justificarea Guvernului pentru aceste măsuri se bazează pe necesitatea creșterii veniturilor proprii ale administrațiilor locale. Premierul Ilie Bolojan a precizat că deficitul bugetar ridicat restrânge capacitatea Executivului de a mai transfera fonduri suplimentare de la bugetul de stat către primării, așa cum se întâmpla în anii precedenți.
În paralel cu decizia pe pachetul fiscal, CCR analizează și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la noul proiect al pensiilor magistraților. Instanța supremă a reclamat faptul că legea încalcă independența justiției, discriminează față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și nu respectă jurisprudența instanțelor europene și a CCR. Decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată cu unanimitate de voturi de cei 102 judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite.
Reprezentanții ICCJ susțin că actul normativ elimină „de facto” pensia de serviciu, diminuează drepturile magistraților aflați în funcție și creează un cadru legislativ lipsit de claritate. De asemenea, aceștia atrag atenția că expunerea de motive a legii nu prezintă date financiare concrete, iar dezbaterea publică nu a reflectat fundamentarea oficială a proiectului.