O cercetare recentă avertizează că retragerea prematură din câmpul muncii nu are doar implicații financiare, ci poate accelera și degradarea funcțiilor cerebrale. Potrivit unei lucrări preliminare publicate de National Bureau of Economic Research și citate de Capital, persoanele cu vârste cuprinse între 51 și 75 de ani care aleg pensionarea anticipată se confruntă cu o deteriorare cognitivă mai rapidă comparativ cu cei care rămân activi profesional.
Studiul, coordonat de experți de la University of California, Irvine, s-a bazat pe monitorizarea a aproximativ 40.000 de subiecți voluntari în cadrul unui proiect longitudinal de amploare gestionat de University of Michigan. Analiza a corelat starea de sănătate cu datele furnizate de US Census referitoare la dinamica pieței muncii. Cercetătorii au observat că scăderile masive ale oportunităților de angajare în anumite regiuni sau sectoare industriale au generat „șocuri economice” care au condus la declinuri cognitive vizibile în rândul populației vârstnice afectate.
David Neumark, profesor de economie și coautor al studiului, subliniază importanța menținerii seniorilor în activitate. „Acesta ar fi încă un motiv să spunem: ar trebui să ne gândim foarte serios la posibilele consecințe ale unei scăderi masive a ocupării. Probabil că acesta este grupul pentru care problema ar putea fi mai serioasă”, a explicat acesta pentru publicația Fortune, conform România TV. Profesorul a completat avertizând că „declinul cognitiv este foarte costisitor”.
Impactul financiar al acestei probleme este unul considerabil. O analiză a University of Southern California indică faptul că, până în anul 2025, afecțiuni precum Alzheimer sau alte forme de demență ar putea genera costuri totale de 781 de miliarde de dolari pentru economia Statelor Unite, sumă ce include tratamentele medicale și pierderile de venituri. Totodată, Alzheimer’s Association preconizează că cheltuielile directe pentru îngrijire vor depăși pragul de 400 de miliarde de dolari în intervalul 2025–2026.
În acest context, specialiștii și economiștii recomandă implementarea unor strategii care să faciliteze prelungirea vieții profesionale. Printre remediile propuse se numără flexibilizarea programului de lucru, adaptarea posturilor pentru angajații seniori și introducerea sistemelor de pensionare graduală. De asemenea, politicile de recalificare și o mai bună comunicare a riscurilor de sănătate asociate inactivității sunt considerate esențiale pentru a ajuta persoanele să ia decizii informate cu privire la momentul retragerii din activitate.