Știri TM

Iată de ce creștinii din vechime numeau sărbătoarea PAȘTELUI într-un mod cu totul special…

În calendarul creștin al anului 2026, Învierea Domnului va fi celebrată pe data de 12 aprilie, fiind considerată cea mai veche și semnificativă sărbătoare a lumii creștine. Potrivit unei analize publicate de Gândul, această perioadă este marcată de ritualuri de purificare în Săptămâna Luminată, menite să restabilească armonia în viețile credincioșilor.

Rădăcinile acestei sărbători coboară până în epoca apostolică. Sfântul Apostol Pavel a fost cel care a făcut legătura între sărbătoarea evreiască Pessah și jertfa lui Iisus Hristos, transmițând credincioșilor îndemnul: „Iată, Hristos, Paştile nostru, S-a jertfit pentru noi!; să prăznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimile curăţiei şi ale adevărului!” (I Corinteni V, 7-8).

Denumirea de Paște a fost adoptată inițial de creștinii care comemorau Cina cea de Taină printr-o masă rituală în seara de 13 Nisan. În primele secole, evenimentul era cunoscut sub numele de Paștele Crucii și Paștele Învierii, însă, în timp, terminologia s-a fixat strict pe momentul Învierii. Calculul datei se bazează și astăzi pe sistemul stabilit în vechime: prima duminică după luna plină ce urmează Echinocțiului de primăvară.

Multe dintre tradițiile actuale au origini istorice precise. De exemplu, purtarea hainelor noi de Paște provine din obiceiul catehumenilor din primele secole, care purtau veșminte albe timp de o săptămână după botezul din noaptea sfântă. Totodată, procesiunile religioase moderne își au rădăcinile în pelerinajele medievale europene conduse de clerici cu crucifixul în mână.

Simbolistica pascală este dominată de imaginea mielului și a oului roșu. Mielul, ca reprezentare a lui Iisus, a devenit felul principal pe masa papă încă din secolul al IX-lea. În ceea ce privește ouăle, acestea simbolizează fertilitatea și viața, tradiția creștină legând culoarea roșie de sângele vărsat pe Cruce. Legenda spune că Maria Magdalena și Fecioara Maria au așezat un coș cu ouă la picioarele Mântuitorului răstignit, acestea înroșindu-se din cauza rănilor Sale.

În plan liturgic, sărbătoarea se extinde pe parcursul unei săptămâni întregi, timp în care în biserici se oficiază zilnic Sfânta Liturghie. De asemenea, de la Paște până la Rusalii, dogma ortodoxă interzice mătăniile și postul strict. Perioada este marcată de salutul specific „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”, formulă utilizată până la sărbătoarea Înălțării.