Premierul Ilie Bolojan anunță o direcție guvernamentală care urmărește condiționarea strictă a ajutoarelor sociale de implicarea reală în căutarea unui loc de muncă, măsură aliniată reformelor aplicate deja în alte state europene.
Potrivit Redactia.ro, Germania a introdus reguli mai dure pentru beneficiarii „venitului de cetățean”, unde lipsa colaborării sau refuzul ofertelor de angajare poate duce la tăieri de până la 30% sau chiar la suspendarea tuturor plăților, inclusiv pentru chirie. Excepțiile sunt permise doar în situații medicale sau sociale grave.
Premierul a explicat că și România se confruntă cu o lipsă acută de personal, motiv pentru care nu consideră justificată menținerea unor ajutoare de șomaj pe perioade îndelungate în zonele unde există locuri de muncă disponibile.
„Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca. Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că în orice mare oraş din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă de muncă. La 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile. Nu e normal aşa ceva. Aici trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul emisiunii Apropo TV.
Premierul a atras atenția și asupra pensionărilor anticipate, subliniind că ieșirea din activitate la 48-50 de ani înseamnă pierderea unor profesioniști aflați la apogeul experienței.
„În condiţiile în care te poţi pensiona la 48-50 de ani, atunci când eşti la maturitate profesională, oamenii, când ar putea întoarce comunităţii acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturităţii profesionale în pensie. Trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată şi să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în aşa fel încât să avem mai mulţi oameni şi mai mulţi oameni de calitate în economia reală”, a explicat acesta.
Bolojan a vorbit și despre aparatul bugetar, unde susține că există instituții cu angajați mult peste necesar, iar soluția o vede în digitalizare și reducerea personalului.
„M-au întrebat unii colegi «şi ce o să facă? O să se angajeze în sectorul privat? Păi şi dacă nu sunt competitivi? Păi îi plătim degeaba în sectorul public?» Sunt pachete de măsuri care ţin de a reduce personalul în sectorul public, de a fi eficienţi, de a digitaliza pe de-o parte, de a veni cu măsuri care să încurajeze munca şi să sancţioneze nemunca”, a spus premierul.
Șeful Guvernului a precizat că statul suportă și costuri sociale foarte mari, inclusiv cele legate de indemnizațiile de handicap, unde există peste 950.000 de beneficiari.
„În mod evident este mult şi din analizele statistice se vede evident că numărul acestora, în anumite comunităţi, în anumite domenii, ies din orice statistică. Din nou, trebuie să corectăm aceste lucruri pentru că, în loc să ducem banii şi să-i ajutăm exact pe cei care au nevoie, care într-adevăr au probleme grave de sănătate, noi disipăm banii şi oameni care ar putea fi acoperiţi de o muncă în economie, reuşesc pe diferite tehnici să fugă de asta”, a afirmat Bolojan.
Premierul a adăugat că există „milioane de zile pe an de concedii medicale” atât în sectorul public, cât și în cel privat, iar doar anul trecut statul a plătit șase miliarde de lei pentru aceste concedii. El a precizat că perioadele cu creșteri bruște ale numărului de concedii, precum între Crăciun și Anul Nou, ridică semne de întrebare.
„Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Nu aşa se pune problema, dar, dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-odată explodează concediile medicale înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a spus premierul.
În prezent, reglementările privind venitul minim de incluziune sunt cuprinse în Legea 196/2016, care stabilește sprijinul acordat persoanelor și familiilor vulnerabile în urma unei anchete sociale.