Încălzirea locuințelor a devenit o povară financiară tot mai greu de gestionat pentru milioane de români, în condițiile în care costurile au crescut semnificativ față de sezonul precedent, în timp ce ajutoarele de stat au rămas la același nivel.
Specialiștii atrag atenția că neadaptarea ajutoarelor sociale la noile prețuri din piață și la rata inflației a dus la o scădere a sprijinului real cu până la 60%. Astfel, multe familii vulnerabile sunt expuse riscului de a nu-și putea asigura căldura necesară pe parcursul iernii.
În mediul rural, lemnele de foc, care reprezentau odinioară o soluție accesibilă, au devenit un lux. Un caz reprezentativ este cel al unei femei în vârstă de 80 de ani dintr-un sat din județul Galați, care trăiește dintr-o pensie de 1.400 de lei.
Bătrâna a fost nevoită să facă economii drastice pentru a-și permite achiziția lemnelor, al căror preț a urcat de la 2.500 de lei, cât era anul trecut, la 3.500 de lei în prezent.
Deși în sezonul anterior a beneficiat de ajutor de la stat, anul acesta femeia nu a mai primit sprijin financiar. Din cauza costurilor ridicate, aceasta este nevoită să încălzească o singură cameră pentru a face față frigului.
Situația este dificilă și în mediul urban, unde mulți locuitori evită să pornească centralele termice de teama facturilor mari. Chiar și cei care dispun de sisteme proprii de încălzire recurg la soluții de compromis, folosind căldura doar în spații limitate, cum ar fi baia.
Deși există cazuri în care oamenii au primit lemne din partea primăriilor, cantitățile distribuite nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile pe termen lung ale gospodăriilor.
Experții subliniază că ajutoarele sociale actuale, cuprinse între 250 și 500 de lei pe lună în funcție de sursa de energie, nu mai reflectă realitatea economică, valoarea lor reală scăzând cu 30-60% față de necesarul actual.