Socrate, figura emblematică a înțelepciunii din Grecia Antică, a lăsat moștenire o metodă simplă, dar extrem de eficientă, de a gestiona informațiile neverificate. Potrivit unei pilde publicate de noutati.info, filosoful a fost abordat de un cunoscut care dorea să îi împărtășească detalii despre un prieten comun, însă a fost oprit de acesta pentru a trece printr-un test riguros.
„Înainte să-mi spui stirea ta, vreau să trecem prin cele trei filtre ale înțelepciunii”, i-ar fi spus Socrate interlocutorului său. Primul criteriu invocat a fost cel al adevărului, filosoful întrebându-și amicul dacă a verificat personal veridicitatea informației. Răspunsul a fost negativ, acesta recunoscând că doar a auzit zvonul respectiv.
Discuția a continuat cu filtrul bunătății, Socrate întrebând dacă vestea este una pozitivă sau benefică. În momentul în care prietenul a admis că informația este, dimpotrivă, una negativă, filosoful a aplicat ultimul test: cel al utilității. „Este informația pe care vrei să mi-o spui utilă în vreun fel?”, a întrebat Socrate, primind din nou un răspuns nefavorabil.
Concluzia trasă de Socrate subliniază inutilitatea propagării zvonurilor: „Așadar, ceea ce vrei să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util. De ce ai vrea să-mi împărtășești astfel de informații?”. Această pildă servește drept avertisment asupra efectelor nocive ale bârfei, care, deși poate părea inofensivă inițial, ajunge să afecteze profund liniștea sufletească.