Moștenitorii care nu finalizează procedura de succesiune în termen de doi ani de la decesul rudei de la care preiau bunuri sunt obligați să plătească un impozit de 1% din valoarea proprietăților imobiliare moștenite. Legea prevede că transmiterea moștenirii este scutită de orice taxă către stat doar dacă actele sunt încheiate în acest interval de 24 de luni.
Conform legislației în vigoare, dacă termenul de doi ani este depășit, moștenitorii datorează statului un impozit de 1% din valoarea totală a masei succesorale imobiliare. Această taxă este reținută și virată la bugetul de stat direct de către notarul public, în momentul în care se eliberează certificatul de moștenitor, precizează capital.ro.
Este important de menționat că impozitul de 1% se aplică exclusiv asupra bunurilor imobile, precum terenuri, case, apartamente sau alte construcții. Bunurile mobile, cum ar fi conturile bancare, autoturismele sau alte obiecte de valoare, nu sunt incluse în baza de calcul pentru această taxă.
Pe lângă impozitul de 1% datorat în caz de întârziere, moștenitorii trebuie să suporte și alte costuri aferente succesiunii. Acestea includ onorariul notarial, care variază în funcție de valoarea bunurilor și complexitatea dosarului, și taxa de intabulare la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), de circa 0,15% din valoarea imobilului, dar nu mai puțin de 60 de lei pentru fiecare proprietate. La acestea se pot adăuga cheltuieli suplimentare pentru obținerea documentelor necesare, precum certificate de stare civilă, adeverințe fiscale sau expertize tehnice.
Pentru a putea deschide procedura de succesiune la notar, moștenitorii trebuie să prezinte actele de proprietate ale bunurilor (contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, acte de donație etc.), certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale tuturor moștenitorilor și, după caz, certificatele de naștere sau de căsătorie. Dacă defunctul a lăsat un testament, acesta trebuie, de asemenea, prezentat notarului pentru a fi validat.
Codul Civil stabilește clar ordinea persoanelor care au drept la moștenire. Categoriile de moștenitori legali sunt soțul supraviețuitor, descendenții (copii, nepoți), ascendenții (părinți, bunici) și rudele colaterale până la gradul al patrulea, cum ar fi frații, surorile, unchii sau verii primari, notează aceeași sursă.