Curtea Constituțională a României a publicat în Monitorul Oficial motivarea deciziei referitoare la legea privind plata pensiilor private, un pas crucial pentru o reformă așteptată de 14 ani. Documentul clarifică maniera în care românii își vor putea recupera economiile din Pilonul II și stabilește regulile necesare pentru viabilitatea sistemului.
Deși judecătorii constituționali au respins obiecțiile majore și au declarat legea constituțională în ansamblul său, aceștia au identificat un articol care trebuie eliminat. Este vorba despre o prevedere considerată discriminatorie, care va necesita o intervenție a Parlamentului înainte ca legea să poată fi promulgată.
Acest act normativ finalizează cadrul legislativ pentru pensiile private, un proces început încă din 2008. Deși regulile de plată ar fi trebuit adoptate din 2011, demersul a fost blocat repetat. Proiectul, inițiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și susținut de Ministerul Muncii, a trecut de Camera Deputaților în octombrie anul trecut.
Miza adoptării legii depășește granițele naționale, fiind o condiție asumată de România pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Statul român intenționează să finalizeze procesul de aderare până la sfârșitul anului 2026, iar stabilitatea sistemului de pensii este un criteriu esențial de evaluare.
Conform noilor reglementări validate de CCR, participanții la fondurile de pensii vor putea solicita o plată unică de maximum 30% din suma acumulată, înainte de a începe încasarea lunară. Restul banilor vor fi distribuiți eșalonat, sub formă de pensie, pe o perioadă de minimum opt ani.
Legea prevede și scenariul decesului participantului înainte de încasarea totală a sumelor. În acest caz, moștenitorii legali vor primi restul banilor printr-o plată unică. Există și opțiunea unei pensii viagere, care garantează plăți lunare fixe până la finalul vieții beneficiarului. În cazul pensiei viagere, moștenitorii încasează doar sumele neplătite până la momentul decesului.
Magistrații CCR au explicat că imposibilitatea retragerii integrale a fondurilor nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate. Banii rămân ai participantului sub forma unui drept de creanță, mecanismul fiind gândit pentru a asigura venituri constante la vârsta pensionării, și nu o simplă acumulare de capital.
Există totuși o situație în care se pot retrage toți banii o singură dată: atunci când suma acumulată este mică. Mai exact, dacă valoarea contului nu depășește echivalentul a 12 indemnizații sociale (aproximativ 15.372 de lei la nivelul actual), participantul poate cere plata integrală.
Curtea a considerat că eșalonarea plăților pe cel puțin opt ani este o măsură proporțională cu speranța de viață și necesară pentru sustenabilitatea fondurilor. Singura parte neconstituțională a legii a fost cea care permitea retragerea integrală doar pentru bolnavii de cancer, judecătorii considerând că se face o discriminare nejustificată față de pacienții cu alte afecțiuni grave.
Legislativul trebuie să rectifice acest aspect pentru a pune legea în acord cu decizia CCR. Actul normativ va intra în vigoare la un an de la publicare, timp în care se vor pregăti normele de aplicare. Până atunci, se aplică regulile tranzitorii care permit fie retragerea totală, fie plata în rate pe cinci ani.
Sistemul de pensii private obligatorii din România include aproximativ 8,4 milioane de participanți, cu active totale ce depășesc 200 de miliarde de lei, adică peste 11% din PIB. Lunar, peste 4,5 milioane de români contribuie cu 4,75% din venitul brut la aceste fonduri, care investesc majoritar în economia națională, notează Redacția.ro.