Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a demarat o acțiune de amploare pe șoselele din țară, unde peste 3.500 de angajați monitorizează fluxul de vehicule. Potrivit unei știri Observator News, acest recensământ rutier se desfășoară după o metodă clasică, inspectorii notând manual, cu pixul pe hârtie, fiecare autoturism, microbuz, bicicletă sau chiar căruță care tranzitează punctele de control.
Activitatea de monitorizare va dura zece zile și se va încheia pe data de 6 noiembrie, procesul de recenzare fiind activ inclusiv pe parcursul nopții. Deși în anumite zone sunt utilizate camere video pentru numărarea automată, reprezentanții instituției explică faptul că metoda manuală rămâne o soluție necesară din considerente financiare.
„Avem o metodă combinată, neacoperind cu contori automat de trafic toată rețeaua de drumuri, mergem și pe recenzare manuală, este mult mai eficient din punct de vedere economic decât să montăm sisteme în toată țara”, a declarat Robert Sandu, director tehnic în cadrul CNAIR, conform sursei citate.
Datele colectate sunt esențiale pentru stabilirea priorităților în viitoarele proiecte de infrastructură. De exemplu, într-un singur punct de pe DN1, drum cunoscut pentru valorile ridicate de trafic și numărul mare de accidente, s-au înregistrat 1.500 de mașini, 37 de microbuze și 30 de biciclete pe un singur sens, în interval de doar 60 de minute. Finalitatea acestor statistici vizează direcționarea investițiilor acolo unde aglomerația o impune.
„Din 2022 până acum. De exemplu, avem varianta ocolitoare Timișoara Sud. Am lansat, acum e în construcție, varianta ocolitoare Timișoara Vest. Am finalizat părți bune din A0. Aceste date obținute anul acesta vor fi folosite pentru lansarea următoarelor proiecte”, a explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
În timp ce autoritățile folosesc aceste cifre pentru a planifica noi drumuri sau pentru a decide amplasarea viitoarelor radare fixe, șoferii aflați în trafic se declară sceptici. Mulți dintre aceștia consideră că infrastructura actuală nu mai face față numărului mare de vehicule, menționând că în orașe precum Bucureștiul nu mai există diferențe între orele de vârf și restul zilei.