Un studiu recent, realizat prin intermediul a 152 de simulări bazate pe opt modele climatice, avertizează asupra pericolelor extreme generate de combinarea episoadelor de caniculă cu cele de secetă. Potrivit cercetării publicate de Infoclima, emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea umană reprezintă factorul principal care accelerează aceste fenomene complexe.
Dr. Monica Ioniță Scholz, cercetătoare la Institutul Alfred Wegener din Bremerhaven și coautoare a lucrării, explică faptul că un eveniment de tip caniculă-secetă presupune îndeplinirea simultană a ambelor condiții meteorologice. „Combinația nu este o simplă adunare a două probleme. Efectele sunt mult mai grave decât suma lor. Riscul de incendii crește exponențial, producția agricolă este compromisă într-un timp record. Mortalitatea legată de căldură escaladează. Rezervele de apă se epuizează”, a declarat specialista, conform informațiilor preluate de pe Gândul.ro.
Analiza se bazează pe scenariile SSP (Shared Socioeconomic Pathways), care proiectează impactul alegerilor economice și sociale asupra climei până în anul 2100. În scenariul SSP2-4.5, care urmărește tendințele actuale, o încălzire de 1,5°C ar expune aproximativ 500 de milioane de persoane la fenomene extreme. Totuși, dacă temperatura globală crește cu 2,7°C, numărul celor afectați ar putea depăși 2,6 miliarde.
Situația devine critică în scenariul SSP5-8.5, bazat pe utilizarea intensivă a combustibililor fosili. În această variantă, populația expusă ar fi de 4,1 ori mai mare față de un scenariu sustenabil. De asemenea, modelul SSP3-7.0, caracterizat prin rivalități regionale și lipsă de cooperare internațională, ar duce la o expunere de 6,2 ori mai mare comparativ cu varianta regenerabilă.
Cercetătorii au evaluat riscurile pentru o populație globală estimată la 9,5 miliarde de locuitori. Dacă se menține ținta de 1,5°C stabilită prin Acordul de la Paris, între 800 de milioane și un miliard de oameni ar suferi de pe urma binomului caniculă-secetă. În schimb, politicile actuale, care indică o încălzire de 2,7°C, ar ridica numărul victimelor la 2,5 miliarde.
Cele mai vulnerabile regiuni identificate sunt Africa, Peninsula Arabică, nordul Australiei și nordul Americii de Sud. În cel mai sumbru scenariu, cu o încălzire de peste 3,6°C, aproximativ 40% din populația planetei s-ar confrunta cu aceste fenomene, procentul putând depăși 50% (circa 5 miliarde de oameni) în absența totală a măsurilor de protecție.
Studiul evidențiază o distribuție inegală a riscurilor, regiunile tropicale fiind cele mai expuse, în ciuda faptului că au emisii scăzute. Zone precum Mauritius și Vanuatu sunt estimate să aibă cele mai mari creșteri ale frecvenței acestor evenimente. În privința responsabilității individuale, datele arată că emisiile generate pe parcursul vieții de doar 3,4 cetățeni obișnuiți sunt suficiente pentru a expune o altă persoană la condiții extreme până la finalul secolului. „Pentru un american mediu, acest număr scade la 1,2 persoane”, se arată în cercetare.
În acest context, Monica Ioniță subliniază necesitatea unor acțiuni politice imediate și sprijin pentru națiunile defavorizate. Pentru cercetătoare, reducerile de emisii ale marilor poluatori trebuie completate de o strategie de echitate climatică, având în vedere că țările cu venituri mici resimt cel mai dur impactul încălzirii globale.