Simbol al tradiției și al meselor de sărbătoare, cozonacul este nelipsit din casele românilor în perioada Paștelui, însă specialiștii în nutriție avertizează asupra unor repercusiuni mai puțin vizibile. Deși este asociat cu gustul copilăriei, acest desert clasic conține ingrediente care pot grăbi degradarea celulară și procesul de îmbătrânire a organismului, conform unei analize publicate de csid.ro.
Principala problemă semnalată de experți nu este legată de un singur ingredient, ci de amestecul metabolic solicitant dintre făina albă, zahărul în cantități mari, ouăle și grăsimile precum untul. Această combinație calorică intensă declanșează mecanisme interne care afectează sănătatea pe termen lung.
Unul dintre procesele nocive este glicarea, care apare atunci când carbohidrații rafinați se unesc cu zahărul. În urma acestei reacții iau naștere produsele de glicare avansată (AGEs), compuși care atacă direct elastina și colagenul. Consecințele vizibile includ pierderea fermității pielii și apariția prematură a ridurilor.
De asemenea, consumul de zahăr și grăsimi saturate favorizează inflamația cronică, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de „inflammaging”. Această stare de inflamație sistemică de intensitate joasă este responsabilă pentru deteriorarea țesuturilor și creșterea riscului de a dezvolta afecțiuni metabolice.
Chiar și ingredientele considerate sănătoase, cum sunt nucile sau cacaoa, își pot schimba proprietățile în timpul coacerii la temperaturi înalte. Dacă materiile prime nu sunt de o calitate superioară, procesarea termică în prezența zahărului poate genera radicali liberi, molecule care intensifică stresul oxidativ.
Nutriționiștii precizează că alimentul nu trebuie eliminat definitiv din meniu, însă moderația este esențială. Riscurile devin majore atunci când cozonacul este consumat în porții generoase, în mod frecvent sau în paralel cu alte excese alimentare specifice perioadelor festive.