Sărbătoarea Paștelui ocupă un loc central în calendarul creștin, fiind după Crăciun cea mai importantă celebrare a anului. Momentul de referință este reprezentat de slujba de Înviere de la miezul nopții, însă tradițiile culinare variate, specifice fiecărei regiuni din România, întregesc atmosfera festivă. Potrivit unei analize publicate de StirileProTV.ro, simbolul nelipsit al acestor zile rămâne oul roșu, alături de preparatele din carne de miel.
Masa din duminica Paștelui reunește familia și prietenii, indiferent dacă aceștia aleg să mănânce imediat după slujba nocturnă sau preferă prânzul tradițional. Un meniu complet de sărbătoare include, de obicei, ouă roșii, drob, ciorbă și friptură de miel, sarmale, aperitive proaspete de primăvară, urmate de deserturi precum cozonacul și pasca.
Inima mesei de Paște sunt ouăle roșii, a căror proveniență este explicată prin numeroase legende. Cea mai răspândită amintește de Maria Magdalena, care a așezat un coș cu ouă la baza crucii lui Iisus, acestea fiind colorate de sângele care a curs din rănile Sale. O altă perspectivă istorică plasează ouăle roșii în contextul Războiului de Independență din 1877, ca simbol al jertfei pentru libertate.
Aperitivele deschid de regulă ospățul, având rolul de a stimula apetitul prin texturi și arome variate. Gospodinele pregătesc drobul, un preparat esențial realizat din organele mielului (ficat, plămâni, inimă, rinichi), verdețuri, condimente și ouă fierte la interior, totul fiind copt în prapur. Pentru cei care nu consumă miel, există alternative din carne de porc, pui sau chiar variante vegetariene din ciuperci și legume.
Pe lista aperitivelor recomandate se mai regăsesc:
Ciorba de miel este un alt pilon al gastronomiei pascale, fiind o mâncare consistentă, adesea „dreasă” cu smântână și gălbenuș de ou. Din cauza gustului specific sau a dificultăților de digestie, unii români înlocuiesc mielul cu vițel, porc sau chiar pasăre, păstrând totuși rânduiala mesei cu mai multe feluri.
Ca fel principal, friptura de miel domină preferințele, fiind gătită lent la cuptor cu usturoi, vin și ierburi aromatice precum rozmarinul sau cimbrul. Mielul este considerat un simbol al purității și al sacrificiului divin. Totuși, friptura de porc sau de vită rămâne o opțiune secundară validă pentru multe familii.
Finalul mesei este rezervat deserturilor cu o semnificație religioasă profundă. Cozonacul cu nucă, cacao sau stafide este prezent constant, însă pasca este desertul dedicat exclusiv acestei sărbători. Realizată din aluat dospit și o umplutură bogată de brânză de vaci, ouă și stafide, pasca este adesea decorată cu o cruce din aluat împletit. Alte delicii precum cornulețele, fursecurile sau prăjiturile cu cremă completează oferta de dulciuri.
Pregătirile încep intens în Săptămâna Mare. Joia Mare este dedicată vopsirii ouălor și coacerii cozonacilor, în timp ce sâmbăta este cea mai aglomerată zi în bucătărie, fiind momentul în care se finalizează drobul, friptura și ciorba. Nutriționiștii citați de sursa menționată recomandă moderația, sugerând consumul unor porții mici din fiecare preparat și plimbări în aer liber pentru a facilita digestia după aceste mese copioase.