Pentru femeile însărcinate din România, concediul de maternitate rămâne unul dintre cele mai importante mecanisme de protecție, asigurând sprijin financiar și medical pe parcursul sarcinii și după naștere. Conform datelor prezentate de Știrile Pro TV, deși regulile de bază rămân constante în 2026, legislația a fost actualizată pentru a include verificări mai riguroase privind corectitudinea certificatelor medicale.
Acest drept este reglementat prin OUG nr. 158/2005 și se acordă pe o durată totală de 126 de zile calendaristice. Pot beneficia de acest concediu femeile salariate, cele care obțin venituri din activități independente sau persoanele care și-au pierdut calitatea de asigurat, cu condiția ca nașterea să aibă loc în termen de maximum 9 luni de la încetarea activității. O cerință esențială pentru eligibilitate este existența unui stagiu de cotizare de cel puțin o lună în ultimele 12 luni anterioare solicitării.
Concediul este structurat în două perioade: cel prenatal (maximum 63 de zile înainte de naștere) și cel postnatal (după naștere). Legislația impune ca cel puțin 42 de zile din concediul postnatal să fie efectuate obligatoriu, această perioadă fiind considerată critică pentru refacerea mamei și îngrijirea nou-născutului. Restul zilelor pot fi repartizate flexibil între cele două etape, în funcție de recomandările medicale.
Indemnizația de maternitate se calculează ca 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din ultimul an. Potrivit sursei citate, această sumă este suportată integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, nu se impozitează, însă presupune reținerea contribuției pentru pensii (CAS).
Pentru a intra în posesia acestor bani, viitoarele mame trebuie să prezinte angajatorului certificatul de concediu medical eliberat de medicul de familie sau specialist, o adeverință de venit, cererea tip și copia actului de identitate. Este important de menționat că concediul de maternitate este distinct de cel pentru creșterea copilului (OUG nr. 111/2010), acesta din urmă putând dura până la 2 ani (sau 3 ani pentru copiii cu handicap) și fiind accesibil ambilor părinți.
În cazurile în care mediul de lucru pune în pericol sarcina, se poate accesa concediul de risc maternal (OUG nr. 96/2003). Acesta are o durată de până la 120 de zile, iar indemnizația este de 75% din media veniturilor, putând fi acordat și fără îndeplinirea stagiului de cotizare.
Mamele care decid să revină în activitate înainte de termen pot beneficia de un stimulent de inserție. În 2026, valoarea acestuia este de 1.500 de lei lunar dacă întoarcerea la muncă are loc înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, și de 650 de lei dacă revenirea se produce după această vârstă, până la împlinirea a 3 ani de către copil.
Legislația românească oferă garanții suplimentare, precum dreptul la pauze de alăptare de două ore pe zi sau reducerea programului fără tăieri salariale. Totodată, angajatorii au interdicția legală de a concedia salariatele însărcinate, aflate în concediu de maternitate sau în perioada de creștere a copilului.
Anul 2026 aduce controale sporite din partea autorităților asupra actelor medicale. „Autoritățile pot verifica documentele medicale, durata concediului și corectitudinea certificatelor. Dacă sunt descoperite nereguli, indemnizația poate fi respinsă”, notează sursa citată, subliniind că aceste măsuri vizează prevenirea fraudelor, nu limitarea drepturilor legale ale mamelor.