Un nou proiect legislativ aflat în dezbaterea Senatului propune introducerea Contului Individual de Investiții pentru Pensii (CIIP), un instrument financiar menit să ofere românilor o alternativă suplimentară de economisire pentru bătrânețe. Inițiativa vine ca un răspuns la limitările sistemului actual, format din pilonii 1, 2 și 3 care, conform autorilor proiectului, ar putea fi insuficienți pentru a garanta un nivel de trai adecvat după retragerea din activitate.
Conform informațiilor publicate de Playtech.ro, care citează platforma Avocatnet.ro, inițiatorii motivează necesitatea acestui mecanism prin faptul că „nicio formă juridică actuală din România nu cumulează funcțiile de economisire pe termen lung, libertate investițională, avantaje fiscale și protecția investitorului în cadrul Bursei”.
Propunerea legislativă detaliază două modalități de structurare a acestor conturi, în funcție de beneficiile fiscale vizate de contribuabil:
Primul este contul cu regim de scutire (CIIP-S), alimentat din veniturile nete deja impozitate ale titularului. Avantajul principal constă în faptul că toate profiturile și veniturile generate prin investiții pe parcursul anilor sunt scutite de taxe.
Al doilea este contul cu regim de deductibilitate (CIIP-D), unde depunerile se fac din venitul brut (salarii sau activități independente). În acest scenariu, sumele investite pot fi scăzute din baza de calcul pentru impozitului pe venit, oferind o economie imediată la plata taxelor către stat.
Banii acumulați vor putea fi plasați într-o gamă largă de instrumente financiare din statele membre OCDE, precum acțiunile, obligațiunile sau fondurile de investiții. Totuși, proiectul interzice utilizarea acestor fonduri pentru instrumente financiare derivate cu caracter speculativ, punând accent pe siguranța economiilor pe termen lung și pe dezvoltarea pieței locale de capital.
La împlinirea vârstei de pensionare, activele vor fi mutate într-un cont de tranzacționare standard. Pentru varianta CIIP-D, legislația prevede că „veniturile și câștigurile de capital realizate în contul de tranzacționare (…) sunt impozitate conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…). Valoarea activelor de la momentul transferului (…) este considerată preț de achiziție și se scade din baza impozabilă”.
Siguranța deținătorilor de conturi CIIP ar urma să fie garantată prin Fondul de Compensare a Investitorilor, protejând activele în eventualitatea unui faliment al intermediarului financiar. De asemenea, în situația nefericită a decesului titularului, întreaga sumă acumulată va reveni moștenitorilor legali.
Susținătorii proiectului argumentează că acest sistem va reduce dependența de bugetul public de pensii și va încuraja educația financiară. Aceștia subliniază că „regimul fiscal preferențial nu contravine principiului egalității fiscale: este deschis tuturor persoanelor fizice rezidente”, chiar dacă măsura ar putea genera o scădere temporară a încasărilor la bugetul de stat.
Deși reprezintă o schimbare structurală importantă, textul legislativ actual mai necesită clarificări tehnice privind aplicarea normelor fiscale. Pentru a deveni realitate, documentul trebuie să parcurgă tot procesul legislativ: votul în Parlament, promulgarea de către șeful statului și publicarea oficială în Monitorul Oficial.