Data de 10 aprilie 2026 marchează o zi de o importanță spirituală deosebită pentru credincioșii ortodocși, fiind celebrată Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Această zi este dedicată rememorării răstignirii și morții lui Iisus Hristos, fiind considerată un moment de profundă tristețe și reculegere înaintea Învierii. Totodată, în calendarul creștin sunt pomeniți Sfinții Mucenici Terentie, Pompei, African, Maxim și Dima.
Conform relatărilor din Viețile Sfinților, acești mucenici au trăit în secolul al III-lea, în perioada împăratului Deciu. Aceștia au refuzat să se lepede de credință, în ciuda ordinelor imperiale care obligau creștinii să se închine idolilor sub amenințarea pedepsei cu moartea. „Decie, păgânul împărat al Romei, prin credința sa cea rea a închinării la idoli, vrând pe toți să-i cufunde în groapa pierzării, ca un fiu al diavolului, a trimis poruncă în toate părțile stăpânirii sale, ca toți creștinii să fie atrași cu sila la închinarea de idoli și la gustarea din cele jertfite idolilor; iar cei ce se vor împotrivi, să primească judecată și pedeapsă”, menționează sursa citată.
Vinerea Mare reprezintă ultima vineri din Postul Paștelui și face parte din „Triduum Sacrum”, alături de Joia și Sâmbăta Mare. În această zi, rânduiala bisericească nu prevede săvârșirea Sfintei Liturghii. Momentul central al dimineții este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în centrul bisericii, gest ce simbolizează coborârea lui Iisus de pe Cruce. Seara se cântă Prohodul Domnului, după care are loc procesiunea de înconjurare a bisericii cu Epitaful, acesta fiind ulterior așezat pe Sfânta Masă.
În ceea ce privește restricțiile alimentare, tradiția impune evitarea consumului de urzici și oțet, considerându-se că Mântuitorul a fost lovit cu urzici, iar buzele I-au fost sosite cu oțet în timp ce se afla pe Cruce. Mulți credincioși aleg să țină post negru pentru sănătate și mântuire. În zonele Moldovei și Bucovinei, se crede că acest post poate aduce vindecarea bolilor de piele, conform informațiilor corelate de romaniatv.net.
Superstițiile populare interzic în Vinerea Mare lucrările agricole, spălatul rufelor, cusutul sau coacerea pâinii, existând credința că tot ce se siămănă în „Vinerea Seacă” nu va rodi. De asemenea, nu se sacrifică animale sau păsări. În planul ritualurilor casnice, unii oameni obișnuiesc să afume casa cu tămâie în zorii zilei pentru a proteja gospodăria de insecte și dăunători.
O altă tradiție menționată de sursa citată vizează sănătatea fizică: se spune că cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Epitaf (Sfântul Aer) vor fi feriți de dureri de cap sau de spate pe tot parcursul anului. De asemenea, starea vremii din această zi este urmărită cu atenție, ploaia fiind considerată un semn al unui an mănos.