Litigiile succesorale devin tot mai frecvente în România, în special atunci când copiii descoperă, după decesul părinților, că bunuri imobile importante au fost transferate către un singur membru al familiei prin contracte de vânzare-cumpărare. Un astfel de caz, prezentat de platforma avocatnet.ro și preluat de noutati.info, expune dilema legală a unui bărbat care a aflat că sora sa a devenit proprietara casei părintești fără ca el să fie informat.
Bărbatul a relatat că tatăl său, înainte de a muri la vârsta de 87 de ani, a fost imobilizat la pat peste cinci ani, având facultățile mintale și simțurile vizibil afectate. „Daca parintii, in timpul vietii, i-au vandut casa surorii si eu nu am stiut decat dupa moartea lor, mai am vreun drept? Sau trebuie sa o dau in judecata pe sora mea? Exista un termen pana cand pot sa o dau in judecata? Pentru ca nu mi se pare corect ce au facut. Eu am investit foarte multi bani in acea casa, fiind plecat in afara. Tin sa mentionez un aspect: eu sunt baiatul tatalui (tatal, cand s-a recasatorit cu actuala „mama”, ma avea pe mine, iar pe sora mea au facut-o impreuna, deci suntem frati doar dupa tata). Va rog mult sa ma indrumati ce este de facut! Va multumesc.”, a scris acesta conform sursei citate.
Specialiștii consultați explică faptul că validitatea unui astfel de contract depinde de mai mulți factori tehnici. Instanța trebuie să determine dacă a fost o vânzare reală, cu plata unui preț, sau dacă actul ascunde o donație deghizată. „Parintii sunt decedati? Care dintre ei a decedat primul? Ce fel de contract are sora? De vanzare-cumparare? Si, daca da, a platit cu adevarat pretul din contract? Sau este vorba despre un contract de intretinere? Parintii mai aveau si alte bunuri de valoare cand au decedat? Sunt mult prea putine date pentru a putea primi un raspuns care sa va ajute.”, au subliniat juriștii pe avocatnet.ro.
Codul Civil român interzice excluderea totală a moștenitorilor rezervatari (copiii) de la masa succesorală. Dacă se dovedește că prețul nu a fost plătit sau că tranzacția a fost o donație mascată, bunul poate fi supus reducțiunii, fiind readus parțial sau total în masa succesorală pentru a respecta rezerva moștenitorilor. Un impediment major poate fi însă neacceptarea moștenirii în termenele legale. „Problema este ca, daca nu ati acceptat mostenirea, orice actiune pentru desfiintarea acelui contract poate fi blocata prin invocarea exceptiei lipsei de interes. Adica, daca oricum sunteti strain de mostenire, de ce sa mai sustineti o actiune de desfiintare a contractului?”, avertizează experții citați de noutati.info.
Pe lângă aspectele ce țin de proprietate, persoanele care au investit fonduri proprii în imobilul părinților au dreptul de a solicita recuperarea sumelor respective. „In orice caz, puteti cere recuperarea investitiei dumneavoastra (trebuie sa dovediti cu extrase bancare, facturi, chitante, martori, expertiza tehnica etc.).”, se arată în analiza juridică. De asemenea, modul în care tatăl a dobândit inițial casa (bun propriu sau comun cu prima soție) este esențial pentru stabilirea cotelor de moștenire.
În ciuda căilor legale de atac, specialiștii recomandă medierea. „Incercati totusi sa va impacati cu sora dumneavoastra. Relatia cu sora valoreaza mult mai mult decat orice zid de caramida. Procedand astfel, onorati memoria parintilor care v-au crescut.”, este sfatul final oferit de experții în drept consultați de sursa menționată.