Parlamentul European a decis marți, 28 aprilie, ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, permițând astfel Parchetului General să continue procedurile legale împotriva liderului SOS România. Hotărârea a fost adoptată cu o majoritate largă de voturi, conform informațiilor publicate de unica.ro.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a confirmat rezultatul votului printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, subliniind deschiderea instituției de a sprijini actul de justiție. „Tocmai am votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă. Cererea a trecut cu o largă majoritate. Parlamentul European este mereu unit în a permite justiției să-și facă treaba”, a transmis acesta pe Facebook.
Decizia oficială vine la scurt timp după ce Comisia de afaceri juridice (JURI) a emis un aviz favorabil solicitării venite din partea autorităților române. Parchetul General vizează mai multe capete de acuzare în acest dosar, printre care se numără patru situații de lipsire de libertate, promovarea ideologiilor de tip fascist și legionar, declarații cu caracter antisemit și negarea Holocaustului.
Activitatea politică a Dianei Șoșoacă a fost marcată constant de acțiuni controversate. În anul 2024, după ce participarea sa la scrutinul prezidențial a fost respinsă de Curtea Constituțională, aceasta a generat polemici intense prin elogierea liderului legionar Corneliu Zelea-Codreanu și vizitarea locului comemorativ de la Tâncăbești.
În cursul anului 2025, un alt scandal a fost declanșat de un discurs susținut în plenul Parlamentului European, în urma căruia Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului a depus un denunț. Instituția a acuzat-o pe Șoșoacă de promovarea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu chiar în fața forului european.
Aleasă în Parlamentul European pe listele S.O.S. România în 2024, fosta senatoare a fost criticată dur de organizațiile civice și de reprezentanții comunității evreiești din cauza unor declarații publice în care i-a numit „eroi” pe mareșalul Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea-Codreanu. Aceste gesturi au fost percepute ca o încălcare gravă a limitelor libertății de exprimare și o ofensă adusă victimelor regimurilor dictatoriale.