Un număr tot mai mare de români au început să înlocuiască mesele de bază cu produse de patiserie rapide și economice, covrigii devenind varianta preferată pentru micul dejun, prânz sau chiar cină. Deși par o soluție accesibilă pentru cei cu un program încărcat, specialiștii consultați de stiripesurse.ro avertizează că acest stil de viață poate genera probleme de sănătate pe termen lung dacă se transformă într-o rutină zilnică.
Lipsa timpului liber îi împinge pe consumatori să renunțe la mesele structurate în favoarea produselor luate „din mers”. Statisticile indică faptul că mulți cetățeni consumă covrigi de cel puțin două sau trei ori pe săptămână în loc să mănânce o masă completă, principala motivație fiind prețul scăzut și proximitatea magazinelor.
„Cum mănânci seminţele, este fix acelaşi lucru. Sunt foarte gustoşi. Se consumă pentru că sunt foarte ieftini şi buni”, a explicat o consumatoare pentru observatornews.ro, subliniind mecanismul prin care covrigii au devenit aproape o dependență alimentară.
Popularitatea acestor produse a generat o explozie a afacerilor de profil. În ultimul deceniu, numărul unităților de patiserie a crescut de șase ori la nivel național. Bucureștiul domină acest sector cu aproximativ 1.100 de locații, cifre mari înregistrându-se și în județele Arad sau Argeș. Amplasate strategic în zonele cu flux mare de pietoni, precum stațiile de transport în comun sau zonele școlare, covrigăriile atrag cozi constante.
„Totul se rezumă la preţuri, pentru faptul că poţi să iei o masă caldă, între ghilimele, cât e un covrig? 2 lei, 3 lei. Covrigii sunt cei mai vânduţi în momentul de faţă pe piaţă e o explozie de covrigării la nivel naţional”, a declarat un analist economic, potrivit sursei citate.
Transferul consumatorilor dinspre restaurante spre patiserii este explicat și prin scumpirile recente din sectorul HoReCa. Costurile ridicate la energie și combustibil au forțat proprietarii de localuri să mărească tarifele. „Oamenii de rând nu-şi mai permit, înlocuiesc masa la restaurant, sau la împinge tava, cu produse de patiserie”, a explicat un antreprenor local contextul economic actual.
Dincolo de aspectul financiar, analizele de laborator efectuate asupra produselor de patiserie scot la iveală riscuri nutriționale. Testele au arătat că multe dintre aceste alimente depășesc pragul recomandat de sare, atingând valori de 2–2,5 grame la 100 de grame de produs.
Pe lângă aportul masiv de sare, covrigii sunt preparați folosind făină albă și grăsimi vegetale de tip margarină. „Maximul admis este 1,5 grame, acestea pot depăși cu mult valoarea admisă și recomandată pentru copii. Dacă începem de dimineață cu acest aport de sare. Avem din ce în ce mai multe probleme pe parte renală la copii”, a explicat un medic pediatru despre efectele dăunătoare ale acestor produse.
În prezent, piața este susținută de peste 16.000 de companii active în domeniul produselor de panificație și patiserie proaspătă, oferind o disponibilitate permanentă a acestor gustări ieftine pe întreg teritoriul României.