Sărbătoarea Floriilor aduce momente de celebrare pentru un număr impresionant de români. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), centralizate și publicate de Libertatea, aproximativ 1,48 milioane de persoane își serbează onomastica în această zi, dintre care 850.000 sunt femei și 630.000 sunt bărbați.
Statisticile Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI indicau faptul că cele mai frecvente prenume feminine sunt Viorica, purtat de circa 145.000 de femei, și Florentina, cu peste 129.000 de reprezentante. Alte nume de flori foarte răspândite în rândul româncelor includ Florica (91.000), Camelia (73.000), urmate de Margareta, Lăcrămioara și Delia.
În ceea ce privește populația masculină, Florin este cel mai popular nume ales de români, fiind purtat de peste 336.000 de bărbați. Clasamentul este completat de Viorel, cu 145.000 de persoane, și Florian, cu aproximativ 54.000 de sărbătoriți.
Lista prenumelor care se sărbătoresc de Florii este una vastă, incluzând variante precum: Anemona, Brânduşa, Bujor, Camelia, Călin, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Dafina, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gențiana, Gherghina, Ghiocel, Iasmin, Iasmina, Iris, Hortensia, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Liliana, Malina, Margareta, Micșunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila sau Zambilica.
Semnificația acestor nume este adesea legată de legende și simboluri antice. De exemplu, numele Laur și Laura amintesc de coroana de dafin (laur), simbol al victoriei purtat de împărați și poeți în antichitate, de unde provine și termenul „laureat”. Tot din Grecia Antică provine și semnificația numelui Dafin sau Dafina, frunzele plantei fiind oferite ca premiu la Jocurile pitice.
Numele Iris are rădăcini mitologice, fiind mesagera zeilor și personificarea curcubeului, în timp ce Narcis și Narcisa sunt legate de legenda tânărului care s-a îndrăgostit de propriul chip. Anemona, cunoscută și ca „floarea Paștelui” datorită perioadei în care înflorește, este asociată în mitologie cu nimfele sau cu lacrimile zeiței Afrodita.
Numele Camelia are origini disputate, fiind considerat fie un derivat din limba latină care înseamnă „ajutorul preotului”, fie o referire la floarea japoneză adusă în Europa de Kamell. În schimb, Codrin și Codruța provin direct din latinescul „quodrum”, care definește pădurea sau codrul.
Din perspectivă lingvistică, Florin derivă din latinescul „florens”, semnificând prosperitate. Lăcrămioara este un nume pur românesc ce simbolizează puritatea, în timp ce Violeta este asociată cu modestia, iar Viorel și Viorica fac trimitere la viorelele care apar primăvara devreme.
Dalia provine de la botanistul Andreas Dahl, cel care a adus planta din Mexic, iar Călin este un nume slav (Kalina) ce desemnează un arbust ale cărui fructe au proprietăți medicinale.
Din punct de vedere religios, Duminica Floriilor marchează intrarea Mântuitorului în Ierusalim și începutul Săptămânii Patimilor. În biserici încep slujbele speciale numite denii, iar credincioșii au a doua dezlegare la pește din timpul Postului Mare.