Peste 1.050.000 de români își aniversează onomastica la data de 23 aprilie, conform statisticilor oficiale furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este marcată de numeroase tradiții și credințe populare transmise din generație în generație.
Conform obiceiurilor amintite de România TV, în Muntenia se agață ramuri de stejar sau de păr la porțile caselor și grajdurilor pentru protecția gospodăriei. În schimb, în zonele din Transilvania și Banat, oamenii utilizează leuștean, rug verde, frunze de fag sau gorun pentru a împodobi locuințele, acțiuni menite să țină la distanță forțele malefice.
În ajunul sărbătorii, se crede că spiritele rele umblă printre oameni. Pentru a se proteja, tinerii obișnuiesc să aprindă focuri la marginea localităților și să sară peste flăcări în timp ce rostesc formule magice, menținând jarul încins până la momentul în care turmele revin de la munte.
O superstiție foarte cunoscută spune că persoanele care dorm în ziua de Sfântul Gheorghe vor fi lipsite de vlagă și somnoroase pe parcursul întregului an, preluând „somnul mieilor”. De asemenea, cei care aleargă înainte de răsărit sau se spală cu roua de pe busuiocul semănat în zori ar urma să se bucure de sănătate și respectul comunității. Un alt semn de noroc pentru restul anului este observarea unui pește în albia unui râu în această dimineață.
În plan religios și social, ziua este marcată prin milostenie, oferindu-se de pomană produse lactate precum lapte, brânză sau caș. Gospodarii adună gunoiul din curte și îl pun la rădăcina pomilor fructiferi pentru a asigura o recoltă bogată și culeg plante medicinale pentru a fi folosite ca leac.
Fiind o sărbătoare marcată cu cruce roșie, tradiția impune mai multe restricții. Nu este permisă munca fizică solicitantă, tăierea părului sau a unghiilor și nici aprinderea unui foc nou în gospodărie. Totodată, se recomandă evitarea conflictelor, a consumului excesiv de alcool și păstrarea curățeniei în spațiul public.
Sfântul Gheorghe, considerat „purtătorul de biruință”, este ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române și al mai multor state precum Georgia, Anglia sau Malta. Potrivit credințelor populare, el deține „cheile vremii” alături de Sfântul Dumitru, fiind cel care trezește natura la viață după iarnă.
Etimologic, numele provine din limba greacă, unde „Geórgios” semnifică „lucrător al pământului”. Această zi este dedicată tuturor celor care poartă numele de Gheorghe, George, Georgeta, Geta, Georgiana, Ghiorghe, Ghiță, Gică, Gigel, Gigi, Gina și derivatele acestora.