Creștinii ortodocși îl celebrează pe 23 aprilie pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, o sărbătoare marcată de numeroase tradiții și superstiții adânc înrăpădinate în cultura populară românească. Potrivit publicației noutati.info, această zi simbolizează renașterea naturii și este însoțită de ritualuri specifice pentru protecția gospodăriei și a sănătății.
Una dintre cele mai răspândite practici este împodobirea caselor și a anexelor cu elemente vegetale, menite să marcheze revigorarea mediului înconjurător și să alunge forțele malefice. În funcție de regiune, se folosesc ramuri de fag, stejar, muntean sau leuștean. Aceste simboluri au rolul de a proteja animalele și bunurile de „strigoii de mană”, despre care se crede că sunt extrem de activi în această perioadă.
Pentru a se apăra de spiritele rele, oamenii apelează la usturoi, considerat un remediu magic extrem de puternic. În ziua de Sfântul Gheorghe, pragurile ușilor, ferestrele și hornurile sunt unse cu usturoi în semnul crucii. Totodată, tradiția cere ca oamenii să consume usturoi și să își ungă corpul cu acesta pe frunte, piept și încheieturi pentru a fi feriți de influențe nefaste pe parcursul anului.
Sănătatea este un punct central al obiceiurilor din această zi. Credincioșii se scaldă în ape curgătoare înainte de răsăritul soarelui pentru a se curăța de rele și se cântăresc pentru a fi viguroși și protejați de farmece. De asemenea, roua de pe busuiocul semănat în zori este folosită de cei care doresc să fie respectați în comunitate.
Gospodarii respectă cu strictețe anumite interdicții: se spune că cine doarme în această zi va fi somnoros tot anul, „luând somnul mieilor”. Tot în această zi, preoții oficiază slujbe pe câmp pentru a cere ploaie și belșug, iar gunoiul adunat din curte este pus la rădăcina pomilor fructiferi pentru a asigura o recoltă bogată.
Prognoza meteorologică populară oferă indicii despre viitorul an agricol. Dacă de Sfântul Gheorghe este multă rouă sau ceață, se anunță un an mănos, în timp ce ploaia prevestește o recoltă bună de grâu și fân. În schimb, dacă sărbătoarea cade într-o zi de post, tradiția spune că laptele animalelor va fi slab. De asemenea, ziua este dedicată culegerii plantelor de leac, care sunt păstrate pentru proprietățile lor medicinale pe tot parcursul anului.