Cetățenii români nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de naștere atunci când își reînnoiesc cartea de identitate electronică. Măsura vine în urma dialogului dintre autorități și utilizatorii platformei „Fără hârtie”, care au semnalat caracterul redundant al acestei solicitări, având în vedere că documentul este deja înregistrat în sistem de la prima emitere a actului.
„S-a discutat cu Ministerul Afacerilor Interne, s-a comunicat către toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate și acest document nu mai este solicitat. Suntem în curs cu rezolvarea multor probleme. Am avut peste 4.000 de sesizări pe diferite teme”, a explicat Oana Gheorghiu pentru digi24.ro, citată de Libertatea.
Deși regula generală se simplifică, există și o categorie de persoane care va trebui să prezinte în continuare documentul original. Este vorba despre persoanele care au obținut cetățenia română înainte de data de 31 martie 2025 și care nu au deținut până acum un act de identitate emis de statul român. În cazul acestora, certificatul de naștere rămâne obligatoriu la prima solicitare a buletinului.
Inițiativa face parte din proiectul de debirocratizare „Fără hârtie”, un instrument prin care românii pot raporta procedurile administrative inutile. „Eu cred că acest demers, «Fără hârtie», a fost unul extraordinar de bun, de dialog cu cetățenii și de a pune în fața autorităților nevoile reale cu care se confruntă oamenii. Și pe noi ne-a ajutat să împingem unele lucruri înainte. Nu înseamnă că toate se vor rezolva peste noapte, pentru că pentru unele e nevoie de digitalizare, de schimbare a unor proceduri, dar suntem în dialog cu multe instituții, cu care încercăm să rezolvăm problemele”, a completat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Sistemul de funcționare al platformei guvernamentale presupune centralizarea periodică a reclamațiilor. O dată la 30 de zile, Executivul selectează 10 dintre cele mai presante probleme raportate pe site-ul fara-hartie.gov.ro, pe care le transmite Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB) pentru soluționare. Criteriile de triere a acestor sesizări includ frecvența raportărilor, impactul asupra populației și tipul de intervenție necesară, fie ea de natură administrativă sau legislativă.
Utilizatorii pot monitoriza în timp real ce se întâmplă cu sesizările lor, toate reclamațiile valide fiind publicate transparent pe platformă. Acestea sunt organizate pe categorii, în funcție de tipul problemei, localitate sau instituția responsabilă, oferind o imagine de ansamblu asupra blocajelor birocratice din România.