Calendarul creștin-ortodox îl pomenește, la data de 21 martie 2026, pe Sfântul Iacob Mărturisitorul, o figură emblematică a rezistenței în fața prigoanei iconoclate. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, acesta a ales încă din primii ani ai tinereții calea ascezei, retrăgându-se în pustietate pentru a se dedica rugăciunii, postului și privegherii.
Devenit episcop, Sfântul Iacob a trăit în perioada tulbure a domniei împăratului Constantin Copronim (741-775). Din cauza poziției sale ferme în apărarea cultului icoanelor, acesta a fost supus unor suferințe grele, îndurând torturi, închisoarea și exilul. În ciuda presiunilor autorităților vremii, el a refuzat să renunțe la cinstirea sfintelor imagini, rămânând un apărător al credinței până la sfârșitul vieții, petrecut în sihăstrie pe muntele Olimp.
În tradiția bisericească, Sfântul Iacob este considerat ocrotitorul celor care trec prin momente de cumpănă sau suferințe fizice și spirituale. Credincioșii consideră că rostirea rugăciunii adresate acestuia aduce limpezime minții și alinare sufletească în perioadele de criză.
Informațiile publicate de România TV indică faptul că, pe lângă sărbătoarea ortodoxă, în data de 21 martie sunt marcați și alți sfinți în calendarele creștine. În biserica greco-catolică este cinstit tot Sfântul Iacob Mărturisitorul, în timp ce calendarul romano-catolic îl amintește pe Sfântul Nicolae de Flüe, un renumit pustnic.
Pentru cei care caută liniște interioară, tradiția păstrează această rugăciune specială: „Cu Raza Dumnezeiescului Duh fiind luminat, Sfinte Iacob şi cu Dânsul Legile alcătuind, Bisericile neamurilor le-ai îndreptat, ca un Apostol al lui Hristos, de sfinţenie arătătorule, cu toate fericite. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Ceata Apostolilor, preaînţelepte, arătat ai împodobit-o, ca unul ce ai fost întâi arhiereu, fiind uns cu Singură Lucrarea Cuvântului, ca un ucenic şi frate al lui Dumnezeu şi sfinţit propovăduitor de Sfintele Taine.”
Invocarea protecției divine continuă cu o adresare către Maica Domnului: „Izvor de tămăduiri avându-te, ne adăpăm de la tine, ca de la Ceea ce ai născut Izvorul vieţii, de Dumnezeu Născătoare Prealăudată, tămăduirea sufletelor şi înnoirea trupurilor. Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă. Amin!”