Creștinii ortodocși vor sărbători în duminica de 31 mai 2026 Rusaliile, un eveniment religios de o importanță majoră, situat imediat după Paște în ierarhia sărbătorilor bisericești. Cunoscută și ca Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, aceasta pică întotdeauna la 50 de zile de la Înviere. Având în vedere că în 2026 Paștele a fost celebrat pe 12 aprilie, praznicul este fixat în ultima zi a lunii mai, potrivit datelor furnizate de România TV.
Semnificația spirituală a zilei este legată de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste Apostoli, eveniment ce a avut loc la zece zile după Înălțarea Domnului. Această minune a reprezentat îndeplinirea promisiunii făcute de Iisus Hristos ucenicilor săi. Pasajele biblice din Evanghelia după Ioan amintesc cuvintele Mântuitorului: „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” (Ioan 14:16–18).
Relatarea biblică din Faptele Apostolilor descrie momentul descătușării spirituale a ucenicilor: „Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4).
Teologii consideră această zi drept momentul nașterii Bisericii Creștine, deoarece apostolii au început atunci propovăduirea Evangheliei, reușind să boteze peste 3.000 de oameni într-o singură zi. Deși la origini Cincizecimea era o sărbătoare agricolă evreiască, ea a devenit pentru creștini simbolul misiunii bisericești în lume.
În tradiția românească, Rusaliile sunt marcate de numeroase rituri de protecție. Credincioșii sfințesc la biserică ramuri de tei, nuc, stejar sau plop, pe care le așază ulterior la uși și la icoane pentru a feri casa de boli. În regiunea Olteniei, frunzele de nuc sfințite sunt nelipsite de la pragul casei, în timp ce în zonele rurale, femeile oferă pomană coșuri cu mâncare pentru sufletele celor decedați.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri se numără Călușul, un dans ritualic despre care se crede că are puteri vindecătoare. În Ardeal, comunitățile păstrează „împănatul boului” și „udatul nevestelor” (practicat a doua zi de Rusalii), ritualuri despre care se spune că aduc prosperitate și sănătate. Totodată, folclorul avertizează asupra prezenței Ielelor, spirite care pot pedepsi persoanele ce nu respectă sărbătoarea, motiv pentru care oamenii foloseau în trecut usturoi sau leuștean drept talismane.
Conform canoanelor populare și religioase, în aceste zile sunt interzise activitățile casnice grele, spălatul rufelor sau implicarea în conflicte. De asemenea, tradiția recomandă evitarea călătoriilor în locuri izolate, a înotului în ape curgătoare sau a plimbărilor prin păduri, pentru a preveni întâlnirea cu forțele malefice amintite în legendele populare.