Știri TM

SECRETUL bunicii pentru o pască pufoasă constă în modul special în care trebuie să…

Simbol central al sărbătorilor pascale din România și restul spațiului est-european, pasca reprezintă un element culinar cu profunde semnificații ritualice. Tradiția ortodoxă impune prepararea acestui desert în Sâmbăta Mare, urmată de sfințirea acestuia la biserică în noaptea de Înviere. Conform istoricilor gastronomici, originile acestui preparat se regăsesc în pâinile ceremoniale ale primelor comunități creștine, evoluând pe teritoriul țării noastre sub forma unei compoziții bogate, cu aluat dospit și o cremă densă de brânză de vaci.

Pentru a obține o pască autentică, rețeta prezentată de Mediafax indică utilizarea unor ingrediente specifice pentru aluat: 500 g făină, 200 ml lapte călduț, 100 g zahăr, 2 ouă, 80 g unt topit și 25 g drojdie proaspătă. Compoziția este completată cu arome precum zahărul vanilat, coaja de lămâie și un praf de sare.

Umplutura, elementul care definește gustul acestui desert, necesită 500 g brânză dulce de vaci, 3 ouă, 120 g zahăr și 100 g stafide. Pentru o consistență optimă, se mai adaugă 2 linguri de smântână, o lingură de griș, esență de vanilie și coajă rasă de lămâie.

Succesul preparării aluatului constă, conform tradiției, în activarea corectă a drojdiei prin amestecarea cu zahăr, lapte și făină, urmată de o perioadă de repaus de 10 minute. Ulterior, ingredientele se omogenizează și se frământă energic până când compoziția devine elastică. Un pas esențial este dospirea aluatului timp de cel puțin o oră într-un mediu călduros, până când acesta își dublează volumul.

Montarea desertului presupune întinderea bazei într-o formă rotundă și tapetată, în timp ce pe margini și deasupra se pot realiza împletituri în formă de colac sau cruce din aluatul păstrat separat. Pasca se introduce în cuptorul preîncălzit la o temperatură de 170–180°C și se lasă la copt între 40 și 50 de minute, până când capătă o nuanță aurie.

Specialiștii recomandă ca desertul să fie tăiat doar după ce s-a răcit integral, pentru a menține structura cremei de brânză. Această rețetă clasică reușește să păstreze spiritul autentic al mesei de Paște, fiind una dintre cele mai apreciate tradiții culinare românești.